Anorexie nervoasa

  • Facebook
  • Twitter
  • Google

Anorexia sau anorexia nervoasă reprezintă o tulburare de alimentaţie caracterizată printr – o dorinţă acerbă de a pierde în greutate şi prin cântărirea a puţin sub ceea ce se consideră a fi greutatea recomandată. Astfel de persoane ţin diete drastice de slăbit, fac exerciţii fizice până la epuizare şi se înfometează. Această boală este considerată mai degrabă una la nivel mental, decât o tulburare a organismului, întrucât aceasta se produce de regulă atunci când persoanele în cauză simt că nimic nu depinde de acestea în viaţă, atunci când acestora le lipseşte un anumit simţ al controlului, al încrederii în sine şi încep să îşi simtă valoarea doar atunci când slăbesc. Este dificil să se stabilească anumite cauze care duc la anorexie, dar acestea se pot diviza în trei mari categorii principal: cauze de natură biologică, psihologică şi de mediu. Factorii biologici includ: modificarea nivelului de serotonină (o substanţă chimică a sistemului nervos), se crede de asemenea că ar exista anumite gene specifice ce sporesc probabilitatea apariţiei anorexiei. Factorii de natură psihologică includ: o personalitate de natură obsesiv – compulsivă, tendinţa spre perfecţionism, sensibilitate faţă de mediul înconjurător. Factorii de mediu includ: cultul persoanelor slabe în majoritatea culturilor unde ideea de a fi slab este asociată cu succesul persoanei respective. S – au identificat factorii de risc ce măresc probabilitatea dezvoltării unei anorexii nervoase. Aceşti factori includ: genul feminin, vârsta fragedă, o oarecare predispoziţie genetică, istoric de anorexie în familie, grave schimbări ale greutăţii, modificări serioase în viaţa personală, muncă sau exerciţii fizice asidue, influenţa din partea massmediei şi a societăţii.

Anorexie nervoasa. Simptome

Pacienţii au tendinţa de a pierde în greutate, deşi sunt deja prea slabi. Aceste persoane îşi calculează cu mare grijă numărul de calorii consumate, încearcă să mănânce cu moderaţie, uneori îşi provoacă vomă sau iau laxative şi diuretice. Pacienţii care suferă de anorexie trec şi printr – o serie de simptome specifice la nivel fizic: o pierdere semnificativă în greutate, slăbirea (de cele mai multe ori anormală), stări de slăbiciune, insomnie, ameţeală, păr şi unghii fragile, degete livide, dispariţia menstruaţiei, tegument uscat, sensibilitate la rece, tensiune arterială scăzută, dehidratare, inflamarea picioarelor şi a braţelor, osteoporoză (scăderea densităţii osoase). Comportamentul şi starea emoţională a acestor persoane se schimbă de asemenea. Acestea refuză să mănânce, se tem să nu ia în greutate, refuză senzaţia de foame, mint în legătură cu cantitatea de alimente consumată, sunt apatici, iritabili, foarte preocupaţi de dieta urmată, pierzându – şi treptat contactele sociale.

Anorexie nervoasa. Cursul bolii

Din anumite motive, la început, anorexia poate părea doar o simplă dietă sau dorinţa de a pierde în greutate. Dar în timp, acest obiectiv devine din ce în ce mai puternic, deşi rezultatul ţintit anterior a fost deja atins de multă vreme. Persoana în cauză se teme să ia în greutate chiar şi puţin, până la punctul de a deveni paranoică şi face tot ce – i stă în putere să continue să slăbească.

Anorexie nervoasa. Diagnostic

Pentru a pune diagnosticul de anorexie, medicul trebuie să pună întrebări şi să examineze pacientul în detaliu. Este necesar să se afle de ce şi cum a slăbit persoana respectivă atât de mult şi care a fost greutatea iniţială. Este important să se anuleze toate celelalte boli şi tulburări care ar fi putut conduce la pierderea în greutate. În timpul examenului fizic, se măsoară înălţimea, greutatea şi semnele vitale (frecvenţa cardiacă, tensiunea arterială, temperatura corpului), se evaluează unghiile şi pielea, medicul ascultă inima şi plămânii şi palpează abdomenul. Se efectuează şi analize de sânge generale şi biochimice, precum şi teste de echilibru electrolitic, împreună cu analizele generale de urină. Se pot realiza şi anumite analize instrumentale: radiografie, electrocardiogramă, analiza privind densitatea osoasă. De regulă, diagnosticul de anorexie se pune după o examinare psihologică.

Anorexie nervoasa. Tratament

Tratamentul în anorexie depinde foarte mult de starea generală de sănătate a persoanei în cauză şi de dorinţa acesteia de a se recupera. Dacă boala este foarte gravă şi pune viaţa în pericol, tratamentul are ca scop principal restabilirea indicilor vitali. and the desire to recover. If the condition is very severe and life-threatening, the treatment is primarily aimed at restoring the vital indicators. Dorinţa pacientului şi motivaţia acestuia de a se recupera sunt foarte importante în tratarea anorexiei, întrucât ajută la realizarea mult mai repede a unor rezultate pozitive pe termen lung. De regulă, se combină mai multe metode de tratament. Se încearcă readucerea persoanei la greutatea normală, învăţarea pacientului cum să aibă anumite obieceiuri sănătoase de alimentaţie, se creează un meniu special pentru pacientul respectiv. Anorexia este o boală debilitantă, pe termen lung, care dăunează diverslor sisteme ale organismului şi este necesară tratarea consecinţelor produse de anorexie. Se obţin multe rezultate pozitive din folosirea psihoterapiei. Psihoterapia se poate realiza la nivel individual, de grup sau în cadrul familiei. Se pot prescrie şi diverse medicamente pentru a îmbunătăţi starea mentală a pacientului.

Anorexie nervoasa. Prevenție

Nu există nicio modalitate care să ofere o protecţie de încredere împotriva anorexiei. Profesioniştii în sănătate ar trebui să fie foarte atenţie să observe boala în etapa ei de debut. Aplicarea unui tratament timpuriu garantează rezultate mai bune. Toţi oamenii care observă la un moment dat că o anumită persoană este obsedată să piardă în greutate şi că prezintă un grad scăzut de încredere în sine, ar trebui să fie îngrijoraţi pentru şi să vorbească cu persoana respectivă, să încerce să o ajute şi să o încurajeze să apeleze la ajutor specializat.

Articole pe aceeași temă

Trimite-ne opinia ta

Ultimele articole

Nou Cinci alimente care te fac să te simţi mai fericit
Cinci alimente care te fac să te simţi mai fericit Ştim cu toţii că ceea ce mâncăm afectează, nu doar forma corpului, ci şi starea de spirit. Hrana procesată sau alimentele cu conţinut ridicat de zaharuri, spre exemplu, ne pot spori simţitor numărul de kilograme dar pot, în aceaşi măsură, contribui la apariţia stărilor de tristeţe şi chiar a depresiei. În timp ce fructele,... +2 / 0 +2

Stil de viaţă echilibrat Mai multe articole

Nou Doctorul de ochi - Ionela Coman
Doctorul de ochi - Ionela Coman Clinica oftalmologica OphtaBlu detinuta de Dr. Ionela Coman este situata pe strada Dunarii din Alexandria, in apropierea Spitalului Judetean Teleorman, şi are ca obiectiv imbunatatirea vederii pacientilor prin oferirea unor servicii de inalta calitate si profesionalism, în urma cărora acestia sa-şi poata relua activitatea cotidiana intr-un... +10 / 0 +10

Alimentaţie sănătoasă Mai multe articole

Nou Cinci alimente care te fac să te simţi mai fericit
Cinci alimente care te fac să te simţi mai fericit Ştim cu toţii că ceea ce mâncăm afectează, nu doar forma corpului, ci şi starea de spirit. Hrana procesată sau alimentele cu conţinut ridicat de zaharuri, spre exemplu, ne pot spori simţitor numărul de kilograme dar pot, în aceaşi măsură, contribui la apariţia stărilor de tristeţe şi chiar a depresiei. În timp ce fructele,... +2 / 0 +2

Diete Mai multe articole

Nou Dieta contra depresiei
Dieta contra depresiei Dieta mediteraneeană poate fi de ajutor persoanelor care suferă de depresie severă, conform unui studiu efectuat recent de o echipă de oameni de știință din Australia. Cercetătorii de la Universitatea Deakin din Melbourne au descoperit că ajută persoanele care suferă de tulburări mentale. Oamenii de ştiinţă au studiat efectele... +4 / 0 +4

Boli și stări Mai multe articole

Nou 10 boli care se manifestă prin dureri de stomac
10 boli care se manifestă prin dureri de stomac Toată lumea se confruntă, la un moment dat, cu o durere de stomac supărătoare, însoţită de crampe, flatulenţă sau constipaţie, dar dacă problema persistă, s-ar putea ca nu doar alimentaţia ori sedentarismul să fie de vină, ci şi alte afecţiuni ascunse. +4 / 0 +4

Sănătatea femeilor Mai multe articole

Nou Testul Babes Papanicolau: cum, cand, de ce se face si ce indica rezultatele?
Testul Babes Papanicolau: cum, cand, de ce se face si ce indica rezultatele? Analiza citologica studiaza caracterul morfologic si functional al celulelor, iar testul Babes Papanicolau este una dintre aceste tipuri de analize. +2 / 0 +2

Sănătatea bărbaților Mai multe articole

Pentru mamici însărcinate Mai multe articole

Nou Sarcină fără simptome neplăcute: 6 sfaturi de care trebuie să ţii cont
Sarcină fără simptome neplăcute: 6 sfaturi de care trebuie să ţii cont Sarcina este, poate, cea mai frumoasă perioadă din viaţa unei femei. O invazie de sentimente care mai de care mai puternice, prima lovitură a bebeluşului, emoţiile unui nou început cu o mulţime de necunoscute, toate acestea le trăieşti în această perioadă atât de specială. Este adevărat că te pot copleşi toate schimbările care... +5 / 0 +5