Anorexie nervoasa

  • Facebook
  • Twitter
  • Google

Anorexia sau anorexia nervoasă reprezintă o tulburare de alimentaţie caracterizată printr – o dorinţă acerbă de a pierde în greutate şi prin cântărirea a puţin sub ceea ce se consideră a fi greutatea recomandată. Astfel de persoane ţin diete drastice de slăbit, fac exerciţii fizice până la epuizare şi se înfometează. Această boală este considerată mai degrabă una la nivel mental, decât o tulburare a organismului, întrucât aceasta se produce de regulă atunci când persoanele în cauză simt că nimic nu depinde de acestea în viaţă, atunci când acestora le lipseşte un anumit simţ al controlului, al încrederii în sine şi încep să îşi simtă valoarea doar atunci când slăbesc. Este dificil să se stabilească anumite cauze care duc la anorexie, dar acestea se pot diviza în trei mari categorii principal: cauze de natură biologică, psihologică şi de mediu. Factorii biologici includ: modificarea nivelului de serotonină (o substanţă chimică a sistemului nervos), se crede de asemenea că ar exista anumite gene specifice ce sporesc probabilitatea apariţiei anorexiei. Factorii de natură psihologică includ: o personalitate de natură obsesiv – compulsivă, tendinţa spre perfecţionism, sensibilitate faţă de mediul înconjurător. Factorii de mediu includ: cultul persoanelor slabe în majoritatea culturilor unde ideea de a fi slab este asociată cu succesul persoanei respective. S – au identificat factorii de risc ce măresc probabilitatea dezvoltării unei anorexii nervoase. Aceşti factori includ: genul feminin, vârsta fragedă, o oarecare predispoziţie genetică, istoric de anorexie în familie, grave schimbări ale greutăţii, modificări serioase în viaţa personală, muncă sau exerciţii fizice asidue, influenţa din partea massmediei şi a societăţii.

Anorexie nervoasa. Simptome

Pacienţii au tendinţa de a pierde în greutate, deşi sunt deja prea slabi. Aceste persoane îşi calculează cu mare grijă numărul de calorii consumate, încearcă să mănânce cu moderaţie, uneori îşi provoacă vomă sau iau laxative şi diuretice. Pacienţii care suferă de anorexie trec şi printr – o serie de simptome specifice la nivel fizic: o pierdere semnificativă în greutate, slăbirea (de cele mai multe ori anormală), stări de slăbiciune, insomnie, ameţeală, păr şi unghii fragile, degete livide, dispariţia menstruaţiei, tegument uscat, sensibilitate la rece, tensiune arterială scăzută, dehidratare, inflamarea picioarelor şi a braţelor, osteoporoză (scăderea densităţii osoase). Comportamentul şi starea emoţională a acestor persoane se schimbă de asemenea. Acestea refuză să mănânce, se tem să nu ia în greutate, refuză senzaţia de foame, mint în legătură cu cantitatea de alimente consumată, sunt apatici, iritabili, foarte preocupaţi de dieta urmată, pierzându – şi treptat contactele sociale.

Anorexie nervoasa. Cursul bolii

Din anumite motive, la început, anorexia poate părea doar o simplă dietă sau dorinţa de a pierde în greutate. Dar în timp, acest obiectiv devine din ce în ce mai puternic, deşi rezultatul ţintit anterior a fost deja atins de multă vreme. Persoana în cauză se teme să ia în greutate chiar şi puţin, până la punctul de a deveni paranoică şi face tot ce – i stă în putere să continue să slăbească.

Anorexie nervoasa. Diagnostic

Pentru a pune diagnosticul de anorexie, medicul trebuie să pună întrebări şi să examineze pacientul în detaliu. Este necesar să se afle de ce şi cum a slăbit persoana respectivă atât de mult şi care a fost greutatea iniţială. Este important să se anuleze toate celelalte boli şi tulburări care ar fi putut conduce la pierderea în greutate. În timpul examenului fizic, se măsoară înălţimea, greutatea şi semnele vitale (frecvenţa cardiacă, tensiunea arterială, temperatura corpului), se evaluează unghiile şi pielea, medicul ascultă inima şi plămânii şi palpează abdomenul. Se efectuează şi analize de sânge generale şi biochimice, precum şi teste de echilibru electrolitic, împreună cu analizele generale de urină. Se pot realiza şi anumite analize instrumentale: radiografie, electrocardiogramă, analiza privind densitatea osoasă. De regulă, diagnosticul de anorexie se pune după o examinare psihologică.

Anorexie nervoasa. Tratament

Tratamentul în anorexie depinde foarte mult de starea generală de sănătate a persoanei în cauză şi de dorinţa acesteia de a se recupera. Dacă boala este foarte gravă şi pune viaţa în pericol, tratamentul are ca scop principal restabilirea indicilor vitali. and the desire to recover. If the condition is very severe and life-threatening, the treatment is primarily aimed at restoring the vital indicators. Dorinţa pacientului şi motivaţia acestuia de a se recupera sunt foarte importante în tratarea anorexiei, întrucât ajută la realizarea mult mai repede a unor rezultate pozitive pe termen lung. De regulă, se combină mai multe metode de tratament. Se încearcă readucerea persoanei la greutatea normală, învăţarea pacientului cum să aibă anumite obieceiuri sănătoase de alimentaţie, se creează un meniu special pentru pacientul respectiv. Anorexia este o boală debilitantă, pe termen lung, care dăunează diverslor sisteme ale organismului şi este necesară tratarea consecinţelor produse de anorexie. Se obţin multe rezultate pozitive din folosirea psihoterapiei. Psihoterapia se poate realiza la nivel individual, de grup sau în cadrul familiei. Se pot prescrie şi diverse medicamente pentru a îmbunătăţi starea mentală a pacientului.

Anorexie nervoasa. Prevenție

Nu există nicio modalitate care să ofere o protecţie de încredere împotriva anorexiei. Profesioniştii în sănătate ar trebui să fie foarte atenţie să observe boala în etapa ei de debut. Aplicarea unui tratament timpuriu garantează rezultate mai bune. Toţi oamenii care observă la un moment dat că o anumită persoană este obsedată să piardă în greutate şi că prezintă un grad scăzut de încredere în sine, ar trebui să fie îngrijoraţi pentru şi să vorbească cu persoana respectivă, să încerce să o ajute şi să o încurajeze să apeleze la ajutor specializat.

Articole pe aceeași temă

Trimite-ne opinia ta

Ultimele articole

Nou Hreanul şi muştarul, medicamente naturale de sezon
Hreanul şi muştarul, medicamente naturale de sezon Cum ar fi o masă fără condimente? Cu siguranţă una fără gust. Avem numai de câştigat dacă asezonăm mâncarea cu hrean sau boabe de muştar. Ele sunt socotite a fi medicamente naturale, fiind indicate mai ales în anotimpul răcelilor. +19 / 0 +19

Stil de viaţă echilibrat Mai multe articole

Nou De ce sfecla roşie este o minune pentru organism
De ce sfecla roşie este o minune pentru organism Pe lângă antioxidanţi, beneficiile consumului de sfeclă roşie mai constau şi în faptul că aduc un aport important de vitamine precum A, C, E, B1, B2, C, acid folic sau fibre, magneziu, fier, cupru şi fosfor. De asemenea, potrivit unor cercetări, sfecla roşie are cea mai mare cantitate de vitamina K dintre toate legumele. +6 / -1 +5

Alimentaţie sănătoasă Mai multe articole

Nou Hreanul şi muştarul, medicamente naturale de sezon
Hreanul şi muştarul, medicamente naturale de sezon Cum ar fi o masă fără condimente? Cu siguranţă una fără gust. Avem numai de câştigat dacă asezonăm mâncarea cu hrean sau boabe de muştar. Ele sunt socotite a fi medicamente naturale, fiind indicate mai ales în anotimpul răcelilor. +19 / 0 +19

Diete Mai multe articole

Nou Secretul pentru a nu te îngrășa de sărbători
Secretul pentru a nu te îngrășa de sărbători Pe ultima sută de metri din acest an, în goana după cadouri și cumpărături pentru masa plină de bucate, adu-ți aminte să ai grijă de silueta și de sănătatea ta. Iată care este secretul pentru a nu lua în greutate de sărbători fără a te abține de la excesele culinare! +2 / 0 +2

Boli și stări Mai multe articole

Nou 5 alimente care te scapă imediat de balonare
5 alimente care te scapă imediat de balonare Cu siguranţă au existat momente în care disconfortul abdominal şi senzația de balonare te-au împiedicat să te bucuri de activităţile tale zilnice. Dacă balonările care apar brusc nu le putem preveni, atunci putem scăpa de ele foarte ușor, cu ajutorul unor alimente care te scapă imediat de balonare, ajutand digestia. +5 / -3 +2

Sănătatea femeilor Mai multe articole

Nou 11 factori neobişnuiti care cauzează tulburari menstruale
11 factori neobişnuiti care cauzează tulburari menstruale Tulburările menstruale pot fi cauzate de numeroşi factori mai mult sau mai puţin cunoscuţi, precum stresul, emoţiile extreme (pozitive sau negative), oscilaţiile de greutate sau efortul fizic susţinut. Anumite variaţii ale ciclului menstrual sunt normale, însă neregularitatea constantă este un indicator al unei probleme de sănătate... 1 +7 / 0 +7

Sănătatea bărbaților Mai multe articole

Pentru mamici însărcinate Mai multe articole

Nou Sfaturi de nutriţie pentru femeile însărcinate
Sfaturi de nutriţie pentru femeile însărcinate Primul mit la care trebuie renunţat este cel conform căruia cu cât acumulezi mai multe kilograme în sarcină, cu atât cresc şansele să ai un bebeluş sănătos. Sau cu cât mănânci mai mult, cu atât îţi vei hrăni mai bine bebeluşul. +6 / 0 +6