Boala Addison

  • Facebook
  • Twitter
  • Google

Este o boală cauzată de o insuficinţă suprarenală parţială sau totală.

Se caracterizează printr – un deficit de hormoni produşi de cortexul suprarenal: cortizolul şi aldosteronul (în cazurile mai grave). Aceşti hormoni controlează multe funcţii ale organismului iar deficitul de aceşti hormoni tulbură echilibrul acestor funcţii.

Boala lui Addison poate avea mai multe cauze. Cea mai comună cauză este o reacţie autoimună în care sistemul imunitar atacă în mod greşit propriile celule din cortexul suprarenal (aceasta poartă denumirea de reacţie autoimună). Această reacţie distruge în totalitate, sau parţial cortextul suprarenal. Aceste reacţii pot reprezenta factori de risc pentru alte boli autoimune, tiroidita cronică, Boala lui Grave, hipoparatiroidism, hipopituitarism, vitiligo, etc. Totuşi, dacă un pacient are aceste boli nu înseamnă şi că va dezvolta boala lui Addison pe viitor.

Mai poate fi cauzată şi de alte boli care distrug cortextul suprarenal în mod direct: cancer, infecţii (tuberculoza, infecţii HIV şi infecţii cu fungi), sângerări la nivelul cortexului suprarenal, etc. Utilizarea unor anumite preparate pot deregla de asemenea funcţia glandei suprarenale. Spre exemplu: corticosteroizii (prednisonul), aceste preparate pot încetini sau chiar opri producerea naturală de corticosteroizi iar când se opreşte folosirea acestora, activitate lor normală poate să nu se mai refacă. Aici mai este inclusă şi o gamă largă de medicamente folosite pentru tratamentul infecţiilor cu fungi, întrucât acestea pot bloca producerea de corticosteroizi în glandele suprarenale.

Boala Addison. Simptome

Simptomele într – un caz moderat de Boală Addison pot apărea numai în anumite situaţii (în timpul perioadelor de stres).

Cele mai comune simptome sunt senzaţia de slăbiciune, oboseală, ameţeală, o nuanţă de tegument bronzat, pete închise la culoare la nivelul pielii, tegument de culoare albăstrie în jurul sfârcurilor, gurii, rectului, scrotului sau vaginului, pierderea în greutat, dehidratare, pierderea poftei de mâncare, dureri muscular, stare de greaţă, stare de vomă, deranjamente stomacale, intoleranţă la frig.

Fiecare pacient experimentează în mod diferit toate aceste simptome.

Dacă boala nu beneficiază de tratament, poate duce la dureri abdominale, oboseală gravă, tensiune scăzută şi chiar şoc – în special atunci când persoana trece prin situaţii de stres fizic sever.

Boala Addison. Cursul bolii

Boala lui Addison se produce atunci când glandele suprarenale încetează a mai produce o cantitate suficientă de cortizol (un corticosteroid) şi, în cazuri mult mai grave, de aldosteron (un mineralocorticoid).

Cortizolul afectează aproape toate organele şi ţesuturile din organism.
Sarcina lui cea mai importantă este aceea de a ajuta organismul să răspundă în mod adecvat la efectele stresului. Ajută şi la controlarea tensiunii arteriale şi este esenţial pentru funcţionarea normală a inimii şi a vaselor de sânge.

Cortizolul stăpâneşte sistemul imunitar şi răspunsurile acestuia din urmă în cazul proceselor inflamatorii din organism. Acesta echilibrează efectul insulinei (hormon care reduce cantitatea de zahăr din sânge) prin creşterea nivelului de zahăr din sânge (glucozei), şi reglează de asemenea şi procesul de metabolizare a proteinelor, carbohidraţilor şi grăsimilor.

Ca şi mulţi alţi hormoni care sunt sintetizaţi în organism, producţia de cortizol este reglată de structurile creierului – hipotalamusul şi glanda pituitară. Glanda pituitară eliberează hormonul adrenocorticotropic (ACTH) care stimulează secreţia de cortizol.

Astfel, atunci când concentraţia de cortizol scad, procesele care aparţin de acesta sunt alterate. Şi astfel se produc simptomele menţionate anterior.

Boala Addison. Diagnostic

Cu ajutorul unui istoric medical şi al unui examen medical, medicul poate numai să suspecteze existenţa unui caz de Boală Addison.

Pentru a se pune un diagnostic în cazul acestei boli, este necesar să se realizeze mai multe analize:
- Analize de sânge care măsoară concentraţia de corticosteroizi din sânge. Diagnosticul se confirmă dacă nivelul concentraţiei este foarte scăzut.

- Analiza urinei care evaluează concentraţia urinară. În caz de existenţa acestei boli, concentraţia de urină este foarte mică.

- Radiografie abdominală, tomografie computerizată (CT) abdominală. Aceste analize de imagistică pot ajuta la identificarea unor anumite leziuni la nivelul glandelor suprarenale, scăderea în dimensiune a acestora din urmă, etc.

Boala Addison. Tratament

De regulă, tratamentul se bazează pe principiul terapiei de înlocuire – pacientului i se dă un amestec de glucocorticoizi şi mineralocorticoizi sintetici cu intenţia de a se menţine un nivel normal al acestor hormoni în sânge.

În caz de orice vătămări, operaţii chirurgicale, proceduri de diagnosticar şi alte situaţii stresante, se măresc dozele de aceşti hormoni.

Cu ajutorul tratamentului, viaţa pacientului nu este în niciun fel prejudiciată de această boală.

Boala Addison. Prevenție

Pacienţii care suferă de boli autoimune trebuie să şi le trateze şi să şi le ţină sub control.
În caz de anumite infecţii (precum tuberculoza), este necesară tratarea acestora cât mai curând posibil înainte să fi lăsat efecte reziduale grave.

Articole pe aceeași temă

Trimite-ne opinia ta

Ultimele articole

Nou Beneficiile consumului de ciuperci pentru organism
Beneficiile consumului de ciuperci pentru organism Ciupercile comestibile au o multitudine de beneficii pentru sanatatea omului. Contin o serie de nutrienti, unii dintre acestia fiind un real suport terapeutic. Spre exemplu, conform unor studii de laborator, anumiti compusi din ciuperci au capacitatea de a anihila proliferarea celulelor tumorale. +14 / 0 +14

Stil de viaţă echilibrat Mai multe articole

Nou Plante care mențin echilibrul hormonal
Plante care mențin echilibrul hormonal Când în organism există unele dezechilibre hormonale, te poți baza pe generoasa farmacie a naturii. Cu acordul medicului, poți încerca fitohormonii sau hormonii vegetali, care și-au dovedit eficiența, de pildă, în menopauză. +5 / 0 +5

Alimentaţie sănătoasă Mai multe articole

Nou Beneficiile consumului de ciuperci pentru organism
Beneficiile consumului de ciuperci pentru organism Ciupercile comestibile au o multitudine de beneficii pentru sanatatea omului. Contin o serie de nutrienti, unii dintre acestia fiind un real suport terapeutic. Spre exemplu, conform unor studii de laborator, anumiti compusi din ciuperci au capacitatea de a anihila proliferarea celulelor tumorale. +14 / 0 +14

Diete Mai multe articole

Nou 7 mituri despre consumul de somon
7 mituri despre consumul de somon Beneficiile consumului de peşte gras, între care se numără şi somonul, sunt numeroase şi atestate ştiinţific. Printre acestea putem aminti: reduce riscul de boli coronariene, de infarct, de Alzheimer şi previne apariţia degenerescenţei maculare, principala cauză a orbirii la persoanele trecute de vârsta de 50 de ani. +5 / 0 +5

Boli și stări Mai multe articole

Nou 6 alimente uimitoare pentru curatarea colonului
6 alimente uimitoare pentru curatarea colonului Tulburarile gastrointestinale sunt frecvent intalnite in societatea de astazi, iar acest lucru se datoreaza in mare parte din cauza faptului ca oamenii consuma o cantitate destul de mare de produse alimentare asa-zis moderne, lipsite de elementele nutritive necesare pentru o digestie sanatoasa. +4 / 0 +4

Sănătatea femeilor Mai multe articole

Nou Steriletul: avantaje şi dezavantaje
Steriletul: avantaje şi dezavantaje Grija unei sarcini nedorite este printre primele pe care vrem să le tăiem de pe lista personală, iar acum avem atâtea opţiuni, încât numai informate trebuie să fim. Steriletul, cu bune şi rele, cu mituri şi laude, intră şi el în rândul opţiunilor şi merită luat în calcul. +6 / -1 +5

Sănătatea bărbaților Mai multe articole

Pentru mamici însărcinate Mai multe articole

Nou Depresia după naştere: de ce apare şi cum o putem învinge
Depresia după naştere: de ce apare şi cum o putem învinge Depresia postnatală este o condiţie medicală care afectează până la 15% dintre femei în primul an de la naştere. Un dezechilibru poate apărea atât în cazul unui avort spontan, cât şi în cazul naşterii normale, a naşterii cu făt mort sau a adopţiei. +5 / 0 +5