Boala Addison

  • Facebook
  • Twitter
  • Google

Este o boală cauzată de o insuficinţă suprarenală parţială sau totală.

Se caracterizează printr – un deficit de hormoni produşi de cortexul suprarenal: cortizolul şi aldosteronul (în cazurile mai grave). Aceşti hormoni controlează multe funcţii ale organismului iar deficitul de aceşti hormoni tulbură echilibrul acestor funcţii.

Boala lui Addison poate avea mai multe cauze. Cea mai comună cauză este o reacţie autoimună în care sistemul imunitar atacă în mod greşit propriile celule din cortexul suprarenal (aceasta poartă denumirea de reacţie autoimună). Această reacţie distruge în totalitate, sau parţial cortextul suprarenal. Aceste reacţii pot reprezenta factori de risc pentru alte boli autoimune, tiroidita cronică, Boala lui Grave, hipoparatiroidism, hipopituitarism, vitiligo, etc. Totuşi, dacă un pacient are aceste boli nu înseamnă şi că va dezvolta boala lui Addison pe viitor.

Mai poate fi cauzată şi de alte boli care distrug cortextul suprarenal în mod direct: cancer, infecţii (tuberculoza, infecţii HIV şi infecţii cu fungi), sângerări la nivelul cortexului suprarenal, etc. Utilizarea unor anumite preparate pot deregla de asemenea funcţia glandei suprarenale. Spre exemplu: corticosteroizii (prednisonul), aceste preparate pot încetini sau chiar opri producerea naturală de corticosteroizi iar când se opreşte folosirea acestora, activitate lor normală poate să nu se mai refacă. Aici mai este inclusă şi o gamă largă de medicamente folosite pentru tratamentul infecţiilor cu fungi, întrucât acestea pot bloca producerea de corticosteroizi în glandele suprarenale.

Boala Addison. Simptome

Simptomele într – un caz moderat de Boală Addison pot apărea numai în anumite situaţii (în timpul perioadelor de stres).

Cele mai comune simptome sunt senzaţia de slăbiciune, oboseală, ameţeală, o nuanţă de tegument bronzat, pete închise la culoare la nivelul pielii, tegument de culoare albăstrie în jurul sfârcurilor, gurii, rectului, scrotului sau vaginului, pierderea în greutat, dehidratare, pierderea poftei de mâncare, dureri muscular, stare de greaţă, stare de vomă, deranjamente stomacale, intoleranţă la frig.

Fiecare pacient experimentează în mod diferit toate aceste simptome.

Dacă boala nu beneficiază de tratament, poate duce la dureri abdominale, oboseală gravă, tensiune scăzută şi chiar şoc – în special atunci când persoana trece prin situaţii de stres fizic sever.

Boala Addison. Cursul bolii

Boala lui Addison se produce atunci când glandele suprarenale încetează a mai produce o cantitate suficientă de cortizol (un corticosteroid) şi, în cazuri mult mai grave, de aldosteron (un mineralocorticoid).

Cortizolul afectează aproape toate organele şi ţesuturile din organism.
Sarcina lui cea mai importantă este aceea de a ajuta organismul să răspundă în mod adecvat la efectele stresului. Ajută şi la controlarea tensiunii arteriale şi este esenţial pentru funcţionarea normală a inimii şi a vaselor de sânge.

Cortizolul stăpâneşte sistemul imunitar şi răspunsurile acestuia din urmă în cazul proceselor inflamatorii din organism. Acesta echilibrează efectul insulinei (hormon care reduce cantitatea de zahăr din sânge) prin creşterea nivelului de zahăr din sânge (glucozei), şi reglează de asemenea şi procesul de metabolizare a proteinelor, carbohidraţilor şi grăsimilor.

Ca şi mulţi alţi hormoni care sunt sintetizaţi în organism, producţia de cortizol este reglată de structurile creierului – hipotalamusul şi glanda pituitară. Glanda pituitară eliberează hormonul adrenocorticotropic (ACTH) care stimulează secreţia de cortizol.

Astfel, atunci când concentraţia de cortizol scad, procesele care aparţin de acesta sunt alterate. Şi astfel se produc simptomele menţionate anterior.

Boala Addison. Diagnostic

Cu ajutorul unui istoric medical şi al unui examen medical, medicul poate numai să suspecteze existenţa unui caz de Boală Addison.

Pentru a se pune un diagnostic în cazul acestei boli, este necesar să se realizeze mai multe analize:
- Analize de sânge care măsoară concentraţia de corticosteroizi din sânge. Diagnosticul se confirmă dacă nivelul concentraţiei este foarte scăzut.

- Analiza urinei care evaluează concentraţia urinară. În caz de existenţa acestei boli, concentraţia de urină este foarte mică.

- Radiografie abdominală, tomografie computerizată (CT) abdominală. Aceste analize de imagistică pot ajuta la identificarea unor anumite leziuni la nivelul glandelor suprarenale, scăderea în dimensiune a acestora din urmă, etc.

Boala Addison. Tratament

De regulă, tratamentul se bazează pe principiul terapiei de înlocuire – pacientului i se dă un amestec de glucocorticoizi şi mineralocorticoizi sintetici cu intenţia de a se menţine un nivel normal al acestor hormoni în sânge.

În caz de orice vătămări, operaţii chirurgicale, proceduri de diagnosticar şi alte situaţii stresante, se măresc dozele de aceşti hormoni.

Cu ajutorul tratamentului, viaţa pacientului nu este în niciun fel prejudiciată de această boală.

Boala Addison. Prevenție

Pacienţii care suferă de boli autoimune trebuie să şi le trateze şi să şi le ţină sub control.
În caz de anumite infecţii (precum tuberculoza), este necesară tratarea acestora cât mai curând posibil înainte să fi lăsat efecte reziduale grave.

Articole pe aceeași temă

Trimite-ne opinia ta

Ultimele articole

Nou Când devin ciupercile toxice?
Când devin ciupercile toxice? Gustoase, sățioase, ciupercile pot să înlocuiască cu succes carnea în diferite preparate, însă dacă nu ești atent pot fi destul de periculoase. +30 / -5 +25

Stil de viaţă echilibrat Mai multe articole

Nou Cât de sănătoase sunt alimentele negre?
Cât de sănătoase sunt alimentele negre? Culoarea în farfurie înseamnă și sănătate, însă și negrul îți oferă substanţe nutritive de cea mai bună calitate. Și ne referim bineînțeles la alimentele negre mai puțin cunoscute însă la fel de sănătoase precum cele viu colorate. +19 / 0 +19

Alimentaţie sănătoasă Mai multe articole

Nou Când devin ciupercile toxice?
Când devin ciupercile toxice? Gustoase, sățioase, ciupercile pot să înlocuiască cu succes carnea în diferite preparate, însă dacă nu ești atent pot fi destul de periculoase. +30 / -5 +25

Diete Mai multe articole

Nou Detoxifierea ficatului cu stafide
Detoxifierea ficatului cu stafide Detoxifierea ficatului cu stafide este o metoda celebra si extrem de eficienta de inlaturare a impuritatilor si reziduurilor din ficat, dar si de imbunatatire a sanatatii organismului. +13 / 0 +13

Boli și stări Mai multe articole

Nou Depistarea primelor semne ale accidentului vascular cerebral
Depistarea primelor semne ale accidentului vascular cerebral Accidentul vascular cerebral este una dintre cele mai periculoase afectiuni, iar timpul in care pacientul ajunge la spital este absolut esential pentru salvarea vietii acestuia. +22 / 0 +22

Sănătatea femeilor Mai multe articole

Nou Secrețiile vaginale: ce este normal și ce nu
Secrețiile vaginale: ce este normal și ce nu Vaginul este un organ delicat și complex, care găzduiește o diversitate de microorganisme. Pentru a-l menține curat, corpul produce un lichid care îl lubrifiază și îl protejează de infecții: secrețiile vaginale. Cantitatea și aspectul acestora ne oferă indiciile necesare despre sănătatea genitală. Tu știi să le descifrezi? +12 / 0 +12

Sănătatea bărbaților Mai multe articole

Pentru mamici însărcinate Mai multe articole

Nou Sfaturi de nutriţie pentru femeile însărcinate
Sfaturi de nutriţie pentru femeile însărcinate Primul mit la care trebuie renunţat este cel conform căruia cu cât acumulezi mai multe kilograme în sarcină, cu atât cresc şansele să ai un bebeluş sănătos. Sau cu cât mănânci mai mult, cu atât îţi vei hrăni mai bine bebeluşul. +6 / 0 +6