Bronsita acuta

  • Facebook
  • Twitter
  • Google

Bronşita acută este o patologie frecventă, pe care o întâlnim în ambulatoriile de pneumologie, în special în sezonul de toamnă, iarnă şi primăvară, predominant la tineri şi persoanele în vârstă. Deşi, pare o patologie uşor de tratat de către medicul de familie, totuşi pacienţii ajung după o saptămână sau două de tratament la medicul specialist.

Tabloul clinic al bronşitei acute include: tuse, expectoraţie productivă, wheezing şi simptome ale infecţiei tractului respirator superior ( rinoree, obstrucţie nazală, respiraţie orală), incluzând cefaleea, mialgiile şi starea generală proastă. Febra poate fi prezentă la unii pacienţi cu bronşită acută; prelungirea febrei sau febra înaltă poate sugera o complicaţie a bronşitei, pneumonia sau o infecţie cu virus gripal. Mulţi pacienţi cu bronşită acută pot avea şi traheită acută.

Bronşita acută este o boală cu prevalenţă ridicată şi este una din cauzele cele mai frecvente ale vizitelor pacienţilor la medicul de familie. Aproximativ 5% din adulţi raportează un episod de bronşită acută, în fiecare an cu o incidenţă ridicată în sezonul de toamnă şi iarnă. Atacurile recurente ale bronşitei acute la o persoană sănătoasă sunt neobişnuite şi în alte condiţii, în particular astmul, trebuie luate în consideraţie.

Bronsita acuta. Cursul bolii

Etiologia virală este cauza principală a bronşitelor acute într-un procent de 90% din cazuri. Virusurile gripale A şi B sunt cei mai frecvenţi germeni izolaţi la pacienţii cu bronşită acută necomplicată. Această cauză este asociată cu debut acut cu febră, frisoane, cefalee, dureri musculare şi traheobronşită. Este frecventă în contextul epidemiologic sezonier. O altă etiologie frecvent întâlnită este dată de virusurile paragripale cele mai frecvente în sezonul de toamnă şi în îngrijirile de la domiciliu a pacienţilor în vârstă. Prezenţa crupului la copiii sugerează infecţia cu virus paragripal. Infecţia cu virus respirator sinciţial este frecventă la copii cu vârsta de sub 1 an şi la pacienţii în vârstă din căminele de bătrâni, cu izbucniri în sezonul de iarnă sau primavară. Istoria familială este importantă în aceste cazuri. Rinovirusurile şi enterovirusurile pot cauza infecţii uşoare. Alte etiologii sunt coronarovirusurile, ce cauzează simptome respiratorii severe la pacienţii în vârstă şi adenovirusurile ce cauzează o infecţie clinică similară gripei. Infecţiile multiple virale sunt detectate în 30% din episoadele de bronşită acută. Rolul bacteriilor în infecţiile ce cauzează bronşita acută continuă să fie controversat. Speciile bacteriene implicate frecvent în pneumonia comunitară acută sunt izolate din spută la o minoritate de pacienţi cu bronşită acută. Streptococcus pneumoniae, H. Influenzae, Moraxella catarrhalis au fost izolate în sputa recoltată la 45% din pacienţii cu bronşită acută, dar rolul acestora este dificil de evaluat datorită potenţialului mare de colonizare orofaringiană la indivizii sănătoşi. Biopsia bronşică nu a arătat o invazie bacteriană. Bacteriile atipice de tipul Mycoplasma pneumoniae, Bordetella pertusis şi Chlamidia pneumoniae sunt cauze importante în etiologia bronşitelor acute. Infecţia cu Mycoplasma pneumoniae prezintă o perioadă de incubaţie de 2-3 săptămâni cu simptome graduale în 2-3 zile, fiind identificate în colectivităţile de studenţi şi la recruţii militari. B. Pertusis are o perioadă de incubaţie între 1-3 săptămâni şi afectează în special adolescenţii şi adulţii tineri. Prevalenţa pertusis este în scădere datorită campaniei de vaccinare. În ultimii ani, prevalenţa pertusis a crescut uşor, numărând 1-6% din cazurile de bronşită acută.

Bronsita acuta. Tratament

Tratamentul care va fi descris mai jos va fi pentru bronşitele acute necomplicate la pacienţii anterior sănătoşi, care nu au comorbidităţi, ca: insuficienţa cardiacă, BPOC, boli imunosupresive, etc.

Tratamentul simptomatic

Se adresează simptomelor respiratorii predominente, tusei şi wheezingului. Terapia include frecvent: antitusive, expectorante, mucolitice, antihistaminice, decongestionante, analgezice, antiinflamatorii nesteroidiene, bronhodilatatorii b2 agonişti sau terapii alternative. Aceste medicamente pot fi obţinute din farmacii fără prescripţie medicală.

Antitusive

Acestea nu sunt recomandate pt utilizarea de rutină la pacienţii cu bronşită acută, fiind recomandată la adulţi şi nu la copii. Preparatele antitusive pot conţine diferite droguri cu o varietate de moduri de acţiune. La noi în ţară sunt disponibile preparate pe bază de codeină, care se administrează numai pe bază de reţetă medicală securizată şi în special la adulţi, iar la copii se poate utliza un produs fără efecte adverse la nivel central. Tratamentul antitusiv ar trebui recomandat pe perioadă scurtă de timp şi în special la pacienţii cu tuse chinuitoare.

Expectorante şi mucolitice

Acestea pot fi indicate la pacienţii cu secreţii bronşice. În străinătate se recomandă guaifenesinum în doze de 600-1200mg/zi, iar la noi în ţară sunt produse cu acestă substanţă sub formă de siropuri. De asemenea se pot administra şi mucolitice.

Decongestionante şi antihistaminice

Decongestionantele nazale se adresează în special pt infecţia de tract respirator superior şi care pot duce la o vindecare rapidă atât a infecţiei de la nivelul tractului respirator cât şi a bronşitei acute. La acest tratament în ultimii 10 ani s-a adaugat şi medicaţia antihistaminică atât pe cale orală, ducând la o reducere a intensităţii tusei, cât şi pe cale nazală în asociere cu decongestionante nazale.

Analgezice şi antiinflamatoare nesteroidiene

Analgezicele şi antiinflamatoarile nesteroidiene sunt prescrise pentru scăderea febrei, cefaleei, durerilor musculare, durerilor toracice, tusei. Într-un studiu clinic realizat de italieni, Girbino şi colaboratorii, au demonstrat o regresie mult mai rapidă a inflamaţiei bronşice la subiecţii trataţi cu amoxicilină şi antiinflamatorii nestoroidieni în comparaţie cu alţi pacienţi trataţi numai cu antibiotic.

Bronhodilatatori

Bronhodilatatorii de tip b2 agonişti inhalatori sunt recomandaţi la pacienţii cu wheezing, cu astm bronşic ducând la rezoluţia simptomelor, deasemenea pacienţilor cu hipereactivitate bronşică declanşată de infecţia cu virusuri şi bacterii atipice. Bronhodilatatoarele b2 agonişti: sunt recomandate formele cu administrare inhalatorii şi mai puţin formele orale datorate efectelor adverse sistemice minore faţă de celelalte. Pacienţii cu bronşită acută pot avea bronhospasm iar tratamentul cu bronhodilatator poate fi eficient.

Remedii naturiste

Remediile naturiste existente pe piaţa românească de tip echinaceea, siropuri pe bază de plante chinezeşti sau indiene, mierea, ceaiurile pot fi recomandate. Ele au efect antiviral, antitusiv, antiasmatic, antipiretic.

B. Tratamentul antimicrobian

Cunoscând faptul că, etiologia bronşitei acute este în 90% din cazuri virală, pacientul nu va beneficia de tratament antiviral, decât atunci când se suspectează o infecţie de tip gripal. Deşi infecţiile bronşice sunt cauzate de virusuri în cea mai mare majoritate a pacienţilor, se constată că 2/3 din aceştia, în ţările vestice, beneficiază de tratament antibiotic, pacienţii aşteptând o prescripţie medicală cu antibiotice. Într-un sondaj realizat în rândul pacienţilor, s-a arătat că 55% din ei cred în eficienţa tratamentului infecţiilor de tract respirator superior şi 25% cred în eficienţa tratamentului infecţiilor de tract respirator inferior.

În lume există foarte multe studii efectuate pe pacienţii cu bronşită acută care au primit tratamente antibiotice pe o perioadă scurtă: 6 zile şi pacienţii cu bronşită acută care au primit placebo 7 zile. Rezultatul acestor studii au dus la o revenire clinică mult mai bună, la o reducere a tusei productive şi în special tusei nocturne, la o reducere a nr de zile de boală. Totuşi procentul efectelor adverse a fost crescut la pacienţii trataţi cu antibiotic faţă de cei placebo. Cele mai frecvente reacţii adverse ale antibioticelor au fost: simptomele gastrointestinale: greaţă, vărsături, diaree.

Ghidurile recent adoptate de către Societatea Europeană Respiratorie, Societatea Americană de Boli Infecţioase şi Institutul Naţional de Sănătate al Marii Britaniei nu recomandă utilizarea de rutină a antibioticelor în bronşita acută necomplicată la persoanele sănătoase anterior. Argumentele împotriva utilizării antibioticelor în bronşita acută sunt: costurile ridicate, existenţa efectelor adverse ale acestora, dobândirea rezistenţei microbiene şi promovarea vindecării. Datorită riscului de rezistenţă antibiotică şi infecţiei cu Clostridium difficile în comunitate, antibioticele nu ar trebui recomandate de rutină în bronşitele acute, în special la pacienţii tineri la care s-a exclus tusea convulsivantă.

Câteva studii realizate în SUA şi în ţările europene, în special la medicii de familie, au arătat o creştere a prescriptiei medicale de antibiotice la pacienţii cu bronşită acută cu expectoraţie purulentă de culoare galbenă sau verde faţă de pacienţii cu tuse seacă sau tuse productivă cu expectoraţie mucoasă. Schimbarea culorii sputei este cauzată de o peroxidază eliberată de leucocitele din spută, de aici culoarea sputei nu poate fi considerată indicativ al infecţiei bacteriene. Altiner şi colab. au obţinut probe de spută de la 241 de pacienţi cu tuse acută şi au găsit 136 de probe de spute colorate galben şi verde, din care numai în 28 de probe s-au identificat germeni patogeni prin realizarea culturilor. Sensibilitatea sputei galbene sau verde ca test al infecţiei bacteriene a fost de 0,79 (95% CI 0,6-0,9 ) şi specificitatea a fost de 0,46 (95% CI 0,04-0,5). O altă explicaţie în prescripţia de antibiotice este lipsa de diferenţiere între bronşita acută şi bronşita cronică, de aici prescrierea frecventă la pacienţii fumători de către clinicieni.

Deşi terapia antimicrobiană nu este recomandată de rutina la pacienţii cu bronşită acută, totuşi există câteva situaţii:

• Agenţii antimicrobieni ar trebui prescrişi la pacienţii cu bronşită acută care sunt foarte bolnavi;

• Agenţii antimicrobieni ar trebui prescrişi la pacienţii în vârstă de peste 65 ani care prezintă comorbidităţi serioase, ca de pildş: insuficienţa cardiacă, diabet zaharat insulinonecesitant şi/sau probleme neurologice;

• Agenţii antimicrobieni ar trebui prescrişi la pacienţii unde se suspicionează un agent patogen: la pacienţii unde se suspicionează pertusis ca etiologie a tusei este recomandată iniţial macrolidele pt a limita transmiterea bolii, chiar dacă nu există un suport în evidenţa acestora;

• Medicaţia antibiotică ar trebui prescrisă la cazurile de bronşită acută care se complică cu pneumonie bacteriană sau în cazurile selectate a exacerbărilor acute la pacienţii cu BPOC;

Medicaţia antibiotică prescrisă la pacienţii cu bronşită acută au dus la scăderea riscului de pneumonie la pacienţii cu vârsta de 65 ani şi peste.

Reducerea prescrierii antibiotice inutile la pacienţii cu bronşită acută ar trebui încurajată de către medici printr-o mai bună comunicare cu pacientul prin explicarea bolii, în special a persistenţei tusei până la 3 săptămâni ; explicarea că nici un tratament nu duce la o reducere a simptomelor, iar medicaţia antibiotică nu duce la reducerea duratei simptomelor, ci din contră pot cauza efecte adverse şi rezistenţă microbiană. Cals şi colaboratorii au arătat o scădere dramatică în prescrierea antibioticelor în medicina primară prin utilizarea CRP (protein C reactivă) în ghidarea managementului antibiotic în infecţiile de tract respirator inferior, observându-se o reducere a prescripţiei de la 53% la 31% într-un studiu şi de 56,6% la 43,4% în alt studiu. Utilizarea rapidă a testului CRP în medicina primară poate duce la diferenţierea între bronşita acută şi pneumonie, poate ajuta medicul în decizia de a introduce antibiotic la pacienţii cu bronşită acută dar care poate evolua către o pneumonie bacteriană.

Tot în reducerea prescrierii de antibiotice un rol important îl are educaţia pacientului prin materiale, broşuri adresate acestuia prin care să se explice diagnosticul, evoluţia bolii şi eventual complicaţiile bolii.

Articole pe aceeași temă

Trimite-ne opinia ta

Ultimele articole

Nou De ce ar trebui sa renuntam la painea alba?
De ce ar trebui sa renuntam la painea alba? Painea alba mai este numita si "alimentul gol", deoarece contine numai amidon, pe care organismul il transforma in zahar si grasimi. +10 / 0 +10

Stil de viaţă echilibrat Mai multe articole

Nou De ce apare senzația de somn după masa de prânz
De ce apare senzația de somn după masa de prânz Dacă ai observat de ceva timp că imediat după ce ai luat prânzul te cuprinde o moleșeală și tot ce ți-ai putea dori sunt câteva minute bune de somn, nu te panica, este o reacție absolută normală transmisă de creierul tău. +20 / 0 +20

Alimentaţie sănătoasă Mai multe articole

Nou De ce ar trebui sa renuntam la painea alba?
De ce ar trebui sa renuntam la painea alba? Painea alba mai este numita si "alimentul gol", deoarece contine numai amidon, pe care organismul il transforma in zahar si grasimi. +10 / 0 +10

Diete Mai multe articole

Nou 11 alimente "sănătoase" care de fapt te îngraşă
11 alimente "sănătoase" care de fapt te îngraşă Unele alimente care au reputaţia de a fi "sănătoase, în realitate sunt mai rele pentru sănătate decât ai putea crede. Aruncă doar o privire: +8 / 0 +8

Boli și stări Mai multe articole

Nou Cel mai bun fruct pentru fumători
Cel mai bun fruct pentru fumători Dacă ești fumător și cauți o soluție care să îți crească rezistența sistemului imunitar, atunci acest fruct te poate ajuta. +6 / 0 +6

Sănătatea femeilor Mai multe articole

Nou Ce legătură există între colesterol și menopauză
Ce legătură există între colesterol și menopauză Deși faci sport și te bucuri de o alimentație echilibrată și sănătoasă, un nivel crescut de colesterol își poate pune amprenta asupra sănătății tale mai ales la menopauză. +13 / 0 +13

Sănătatea bărbaților Mai multe articole

Pentru mamici însărcinate Mai multe articole

Nou Sfaturi de nutriţie pentru femeile însărcinate
Sfaturi de nutriţie pentru femeile însărcinate Primul mit la care trebuie renunţat este cel conform căruia cu cât acumulezi mai multe kilograme în sarcină, cu atât cresc şansele să ai un bebeluş sănătos. Sau cu cât mănânci mai mult, cu atât îţi vei hrăni mai bine bebeluşul. +6 / 0 +6