Endometrioza

  • Facebook
  • Twitter
  • Google
+10

Endometrioza este o boală dureroasă, atunci când ţesutul endometrial începe să crească în alte zone ale corpului (cel mai frecvent – în zona ovarelor, a intestinelor şi a organelor pelvine).
Ţesutul endometrial funcţionează ca şi un endometru obişnuit (sângerând la fiecare ciclu menstrual). Cu toate acestea, ca urmare a faptului că acest ţesut endometrial se regăseşte unde nu trebuie şi nu poate să elimine sângele, totul se acumulează iar rezultatul îl reprezintă formarea chisturilor ovariene.

Cauza exactă a endometriozei este una necunoscută. Totuşi, există şi câteva explicaţii: menstruaţia retrogradă (sângele menstrual se deplasează în cavitatea abdominală prin trompele uterine, în loc să părăsească corpul prin vagin; aceste celule endometriale rămân în cavitatea abdominală, încep să se dezvolte şi formează un ţesut), creşterea celulelor germinale (celulele care alinează cavităţile abdominală şi pelvină sunt derivate din celulele embrionare care se pot diferenţia în orice alt tip de celulă, cum ar fi cele endometriale), implantare – cicatrice chirurgicală (după operaţie, celulele endometriale se pot ataşa la locul inciziei chirurgicale), transportul celulelor endometriale (celulele pot ajunge în celelalte părţi ale corpului cu sânge sau limfă), tulburări ale sistemului imunitar (corpul nu mai este capabil să recunoască şi să distrugă celulele endometriale care se dezvoltă în afara uterului).

Există mai mulţi factori de risc ce pot conduce la endometrioză: femeile nulipare, istoricul în familie, menstruaţie timpurie şi frecventă, o tulburare medicală în care fluxul de sânge menstrual este perturbat (cum ar fi himenul orb), infecţiile pelvine, anomaliile uterului (cum ar fi situaţia în care există două utere).

Endometrioza se produce, de regulă, la câţiva ani după începerea menstruaţiei. Semnele bolii încetează temporar, atunci când femeia devine însărcinată sau după menopauză (dacă nu se folosesc preparate pe bază de estrogen).

Endometrioza. Simptome

Primul simptom în cazul endometriozei este reprezentat de durerea pelvină, adeseori asociată cu ciclurile menstruale.
În timp ce multe femei experimentează un ciclu menstrual normal, spasme obişnuite în zona abdominală şi pelvină, femeile care suferă de endometrioză caracterizează această durere ca fiind mai puternică decât ar fi obişnuit şi ca intensificându – se de fiecare dată.

Alte simptome frecvente includ ciclurile dureroase (dismenorea), dureri la contactul sexual, mişcări dureroase la nivelul intestinelor şi urinare însoţită de dureri, sângerare severă (recurentă, mai puternică decât în cazul ciclurilor normale, cu sângerare intensă sau sângerare între menstre - menometroragie), infertilitatea. Starea de slăbiciune, ameţeala, deranjamentele stomacale, constipaţia, greaţa, sunt şi ele alte asemenea simptome obişnuite.

Uneori endometrioza se confundă cu alte tulburări ce ar putea conduce la apariţia durerii în zona pelvină. Aceste boli sunt – boala inflamatorie pelvină, chisturile ovariene, sau sindromul de intestin iritabil.

Endometrioza. Cursul bolii

Interiorul uterului este căptuşit cu un strat endometrial. În fiecare lună, hormonii din sânge stimulează endometrul să înflorească şi să se pregătească pentru un ou fertilizat. Dacă femeia va fi fertilizată, embrionul va adera la endometru şi va începe să se dezvolte, dar dacă oul nu s – a fertilizat, endometrul începe să se decojească şi să sângereze. În cazul endometriozei, implanturile de ţesut aflate în alte zone ale corpului, funcţionează la fel, dar întrucât nu există posibilitate unei scurgeri de sânge, implanturile se inflamează şi încep să cauzeze dureri.

Infertilitatea este principala complicaţie a endometriozei. Fertilizarea necesită ca ovului să intre în trompele uterine dinspre ovar, unde ar fi fertilizat de spermă şi ulterior s – ar putea ataşa pe endometru în uter. Cu toate acestea, endometrioza cauzează blocarea trompelor uterine. Oul nu mai reuşeşte să treacă prin trompele uterine şi nu poate fi fertilizat.

O altă consecinţă a endometriozei o reprezintă cancerul ovarian, dar riscul de a dezvolta această boală este scăzut.

Endometrioza. Diagnostic

Pentru a diferenţia şi a diagnostica endometrioza, medicul trebuie să adune un istoric medical detaliat şi să efectueze un examen fizic. Medicul vă va solicita să – i descrieţi simptomele, când anume au început să apară şi să – i daţi detalii cu privire la locul unde vă doare şi ce vă ajută pentru a se domoli durerea.

Apoi are loc examenul fizic. Medicul vă va palpa întregul abdomen şi zona pelvină, căutând să descopere orice anomalii, precum cicatricile sau chisturile.

Este dificil să detectezi acumulările endometriale de mici dimensiuni în cadrul unei palpări, astfel că din acest motiv se folosesc analizele cu ultrasunete (simple, sau testul transvaginal). Totuşi, nici aceste teste nu indică în mod specific endometrioza, dar se pot observa chisturile ovariene care au rezultat ca urmare a acestei boli.

Pentru a confirma diagnosticul de endometrioză, medicul trimite pacientul la un chirurg, care studiază cavitatea abdominală de la interior prin realizarea unei proceduri laparoscopice. Chirurgul efectuează o mică incizie lângă buric şi introduce laparoscopul cu echipamentul optic prin incizia respectivă şi caută semne de endometrioză.

Dacă medicul va palpa mase patologice în interiorul abdomenului, acestea ar putea fi chisturi ovariene sau alte probleme de acest gen. În acest caz, se realizează o ecografie transvaginală, o tomografie computerizată sau o analiză imagistică cu rezonanţă magnetică.

Endometrioza. Tratament

Există patru direcţii în materie de tratament: înlăturarea durerii, stoparea evoluţiei bolii, tratamentul chirurgical şi eliminarea uterului. Strategia în materie de tratament depinde în funcţie de vârsta pacientei, intensitatea simptomelor resimţite şi nevoia existenţei unei stări fertile pe viitor.

Femeile care nu doresc să aibă copii şi la care boala evoluează într – un ritm lent, pot fi monitorizate pentru endometrioză la fiecare 6 – 12 luni. Medicul va prescrie calmante, care să ajute la alinarea durerilor. Se va prescrie de asemenea şi terapia hormonală, care elimină durerea. Aceasta încetineşte modificările în materie de concentraţii hormonale din organism şi creşterea implanturilor endometriale.

Dacă o femeie care suferă de endometrioză doreşte să aibă un copil, se realizează un tratament chirurgical conservator. Acesta ajută la îndepărtarea a cât mai multor implanturi endometriale cu putinţă.

Histerectomia (operaţia pentru îndepărtarea uterului) se realizează în cazurile severe ale bolii. Cu toate acestea, fără îndepărtarea ovarelor această operaţie poate fi ineficientă, întrucât hormonul de sex feminin, estrogenul, care este produs în ovare, ar stimula dezvoltarea implanturilor endometriale rămase.

Endometrioza. Prevenție

Chiar dacă endometrioza nu poate fi evitată, utilizarea preparatelor contraceptive poate încetini evoluţia acesteia.

Articole pe aceeași temă

Trimite-ne opinia ta

Ultimele articole

Nou Vitamina D, «vitamina soarelui» – cât ne trebuie, cum ne ajută şi unde o găsim?
Vitamina D, «vitamina soarelui» – cât ne trebuie, cum ne ajută şi unde o găsim? Totul ar fi mult mai simplu dacă ar exista o vitamină-minune care să prevină apariţia diabetului, osteoporozei, sclerozei multiple, cancerului, bolilor de inimă sau chiar a depresiei, nu-i aşa? +5 / 0 +5

Stil de viaţă echilibrat Mai multe articole

Nou Este aerul conditionat daunator sanatatii? Argumente pro si contra
Este aerul conditionat daunator sanatatii? Argumente pro si contra Este aerul conditionat atat de nociv starii de sanatate precum se vehiculeaza? Nu de mult timp, aerul conditionat a fost considerat luxul necesar pentru supravietuirea in birouri sau transport public pe vreme caniculara, in perioada verii. Din pacate, utilizat in mod abuziv, la temperaturi foarte joase si fara a fi intretinut in mod... +5 / 0 +5

Alimentaţie sănătoasă Mai multe articole

Nou Vitamina D, «vitamina soarelui» – cât ne trebuie, cum ne ajută şi unde o găsim?
Vitamina D, «vitamina soarelui» – cât ne trebuie, cum ne ajută şi unde o găsim? Totul ar fi mult mai simplu dacă ar exista o vitamină-minune care să prevină apariţia diabetului, osteoporozei, sclerozei multiple, cancerului, bolilor de inimă sau chiar a depresiei, nu-i aşa? +5 / 0 +5

Diete Mai multe articole

Nou 7 mituri despre consumul de somon
7 mituri despre consumul de somon Beneficiile consumului de peşte gras, între care se numără şi somonul, sunt numeroase şi atestate ştiinţific. Printre acestea putem aminti: reduce riscul de boli coronariene, de infarct, de Alzheimer şi previne apariţia degenerescenţei maculare, principala cauză a orbirii la persoanele trecute de vârsta de 50 de ani. +5 / 0 +5

Boli și stări Mai multe articole

Nou Cum poţi preveni exfolierea şi ruperea unghiilor : 12 sfaturi pentru o manichiură perfectă
Cum poţi preveni exfolierea şi ruperea unghiilor : 12 sfaturi pentru o manichiură perfectă Ştim cu toate cât de enervante sunt momentele când unghiile ni se rup şi cât de mult le urâm. Dacă se întâmplă să ţi se rupă o unghie în mod accidental este perfect normal. Dar dacă unghiile tale se rup, exfoliază... +5 / 0 +5

Sănătatea femeilor Mai multe articole

Nou Steriletul: avantaje şi dezavantaje
Steriletul: avantaje şi dezavantaje Grija unei sarcini nedorite este printre primele pe care vrem să le tăiem de pe lista personală, iar acum avem atâtea opţiuni, încât numai informate trebuie să fim. Steriletul, cu bune şi rele, cu mituri şi laude, intră şi el în rândul opţiunilor şi merită luat în calcul. +6 / -1 +5

Sănătatea bărbaților Mai multe articole

Pentru mamici însărcinate Mai multe articole

Nou Depresia după naştere: de ce apare şi cum o putem învinge
Depresia după naştere: de ce apare şi cum o putem învinge Depresia postnatală este o condiţie medicală care afectează până la 15% dintre femei în primul an de la naştere. Un dezechilibru poate apărea atât în cazul unui avort spontan, cât şi în cazul naşterii normale, a naşterii cu făt mort sau a adopţiei. +5 / 0 +5