Endometrioza

  • Facebook
  • Twitter
  • Google
+10

Endometrioza este o boală dureroasă, atunci când ţesutul endometrial începe să crească în alte zone ale corpului (cel mai frecvent – în zona ovarelor, a intestinelor şi a organelor pelvine).
Ţesutul endometrial funcţionează ca şi un endometru obişnuit (sângerând la fiecare ciclu menstrual). Cu toate acestea, ca urmare a faptului că acest ţesut endometrial se regăseşte unde nu trebuie şi nu poate să elimine sângele, totul se acumulează iar rezultatul îl reprezintă formarea chisturilor ovariene.

Cauza exactă a endometriozei este una necunoscută. Totuşi, există şi câteva explicaţii: menstruaţia retrogradă (sângele menstrual se deplasează în cavitatea abdominală prin trompele uterine, în loc să părăsească corpul prin vagin; aceste celule endometriale rămân în cavitatea abdominală, încep să se dezvolte şi formează un ţesut), creşterea celulelor germinale (celulele care alinează cavităţile abdominală şi pelvină sunt derivate din celulele embrionare care se pot diferenţia în orice alt tip de celulă, cum ar fi cele endometriale), implantare – cicatrice chirurgicală (după operaţie, celulele endometriale se pot ataşa la locul inciziei chirurgicale), transportul celulelor endometriale (celulele pot ajunge în celelalte părţi ale corpului cu sânge sau limfă), tulburări ale sistemului imunitar (corpul nu mai este capabil să recunoască şi să distrugă celulele endometriale care se dezvoltă în afara uterului).

Există mai mulţi factori de risc ce pot conduce la endometrioză: femeile nulipare, istoricul în familie, menstruaţie timpurie şi frecventă, o tulburare medicală în care fluxul de sânge menstrual este perturbat (cum ar fi himenul orb), infecţiile pelvine, anomaliile uterului (cum ar fi situaţia în care există două utere).

Endometrioza se produce, de regulă, la câţiva ani după începerea menstruaţiei. Semnele bolii încetează temporar, atunci când femeia devine însărcinată sau după menopauză (dacă nu se folosesc preparate pe bază de estrogen).

Endometrioza. Simptome

Primul simptom în cazul endometriozei este reprezentat de durerea pelvină, adeseori asociată cu ciclurile menstruale.
În timp ce multe femei experimentează un ciclu menstrual normal, spasme obişnuite în zona abdominală şi pelvină, femeile care suferă de endometrioză caracterizează această durere ca fiind mai puternică decât ar fi obişnuit şi ca intensificându – se de fiecare dată.

Alte simptome frecvente includ ciclurile dureroase (dismenorea), dureri la contactul sexual, mişcări dureroase la nivelul intestinelor şi urinare însoţită de dureri, sângerare severă (recurentă, mai puternică decât în cazul ciclurilor normale, cu sângerare intensă sau sângerare între menstre - menometroragie), infertilitatea. Starea de slăbiciune, ameţeala, deranjamentele stomacale, constipaţia, greaţa, sunt şi ele alte asemenea simptome obişnuite.

Uneori endometrioza se confundă cu alte tulburări ce ar putea conduce la apariţia durerii în zona pelvină. Aceste boli sunt – boala inflamatorie pelvină, chisturile ovariene, sau sindromul de intestin iritabil.

Endometrioza. Cursul bolii

Interiorul uterului este căptuşit cu un strat endometrial. În fiecare lună, hormonii din sânge stimulează endometrul să înflorească şi să se pregătească pentru un ou fertilizat. Dacă femeia va fi fertilizată, embrionul va adera la endometru şi va începe să se dezvolte, dar dacă oul nu s – a fertilizat, endometrul începe să se decojească şi să sângereze. În cazul endometriozei, implanturile de ţesut aflate în alte zone ale corpului, funcţionează la fel, dar întrucât nu există posibilitate unei scurgeri de sânge, implanturile se inflamează şi încep să cauzeze dureri.

Infertilitatea este principala complicaţie a endometriozei. Fertilizarea necesită ca ovului să intre în trompele uterine dinspre ovar, unde ar fi fertilizat de spermă şi ulterior s – ar putea ataşa pe endometru în uter. Cu toate acestea, endometrioza cauzează blocarea trompelor uterine. Oul nu mai reuşeşte să treacă prin trompele uterine şi nu poate fi fertilizat.

O altă consecinţă a endometriozei o reprezintă cancerul ovarian, dar riscul de a dezvolta această boală este scăzut.

Endometrioza. Diagnostic

Pentru a diferenţia şi a diagnostica endometrioza, medicul trebuie să adune un istoric medical detaliat şi să efectueze un examen fizic. Medicul vă va solicita să – i descrieţi simptomele, când anume au început să apară şi să – i daţi detalii cu privire la locul unde vă doare şi ce vă ajută pentru a se domoli durerea.

Apoi are loc examenul fizic. Medicul vă va palpa întregul abdomen şi zona pelvină, căutând să descopere orice anomalii, precum cicatricile sau chisturile.

Este dificil să detectezi acumulările endometriale de mici dimensiuni în cadrul unei palpări, astfel că din acest motiv se folosesc analizele cu ultrasunete (simple, sau testul transvaginal). Totuşi, nici aceste teste nu indică în mod specific endometrioza, dar se pot observa chisturile ovariene care au rezultat ca urmare a acestei boli.

Pentru a confirma diagnosticul de endometrioză, medicul trimite pacientul la un chirurg, care studiază cavitatea abdominală de la interior prin realizarea unei proceduri laparoscopice. Chirurgul efectuează o mică incizie lângă buric şi introduce laparoscopul cu echipamentul optic prin incizia respectivă şi caută semne de endometrioză.

Dacă medicul va palpa mase patologice în interiorul abdomenului, acestea ar putea fi chisturi ovariene sau alte probleme de acest gen. În acest caz, se realizează o ecografie transvaginală, o tomografie computerizată sau o analiză imagistică cu rezonanţă magnetică.

Endometrioza. Tratament

Există patru direcţii în materie de tratament: înlăturarea durerii, stoparea evoluţiei bolii, tratamentul chirurgical şi eliminarea uterului. Strategia în materie de tratament depinde în funcţie de vârsta pacientei, intensitatea simptomelor resimţite şi nevoia existenţei unei stări fertile pe viitor.

Femeile care nu doresc să aibă copii şi la care boala evoluează într – un ritm lent, pot fi monitorizate pentru endometrioză la fiecare 6 – 12 luni. Medicul va prescrie calmante, care să ajute la alinarea durerilor. Se va prescrie de asemenea şi terapia hormonală, care elimină durerea. Aceasta încetineşte modificările în materie de concentraţii hormonale din organism şi creşterea implanturilor endometriale.

Dacă o femeie care suferă de endometrioză doreşte să aibă un copil, se realizează un tratament chirurgical conservator. Acesta ajută la îndepărtarea a cât mai multor implanturi endometriale cu putinţă.

Histerectomia (operaţia pentru îndepărtarea uterului) se realizează în cazurile severe ale bolii. Cu toate acestea, fără îndepărtarea ovarelor această operaţie poate fi ineficientă, întrucât hormonul de sex feminin, estrogenul, care este produs în ovare, ar stimula dezvoltarea implanturilor endometriale rămase.

Endometrioza. Prevenție

Chiar dacă endometrioza nu poate fi evitată, utilizarea preparatelor contraceptive poate încetini evoluţia acesteia.

Articole pe aceeași temă

Trimite-ne opinia ta

Ultimele articole

Nou Iată care sunt cele mai bune ceaiuri de băut toamna!
Iată care sunt cele mai bune ceaiuri de băut toamna! Un obicei extrem de sănătos, băutul ceaiului aduce multiple beneficii asupra sănătății tale. Îți oferă un moment de relaxare pe care îl poți savura alături de cei dragi, o pauză de la muncă, modalitatea ideală de a te detașa de serviciu și a te duce acasă liniștit să te bucuri de familie și o sursă bună de vitamine și... +17 / 0 +17

Stil de viaţă echilibrat Mai multe articole

Nou Cat de periculoase sunt produsele pastrate in ambalajele din aluminiu?
Cat de periculoase sunt produsele pastrate in ambalajele din aluminiu? Aluminiul se gaseste pretutindeni in mediul inconjurator, motiv pentru care este greu de evitat. Practic, aluminiul este utilizat in industrie, intrucat este un material usor, dar si un bun conductor de caldura si de electricitate, insa il regasim si in aproape toate ambalajele alimentare: cutii de conserve, de bere, casolete in care uneori... +17 / 0 +17

Alimentaţie sănătoasă Mai multe articole

Nou Murăturile: beneficii şi contraindicaţii!
Murăturile: beneficii şi contraindicaţii! Dacă nu ai apucat încă să pui murăturile de iarnă, acum vei afla ce mare lucru ai pierdut, căci vitaminele şi mineralele sunt la mare preţ în sezonul rece şi, cum nu avem la îndemână tot timpul anului legume proaspete, murăturile sunt aliaţii noştri de seamă în lupta cu temutele viroze şi afecţiuni respiratorii. +10 / 0 +10

Diete Mai multe articole

Nou 11 alimente "sănătoase" care de fapt te îngraşă
11 alimente "sănătoase" care de fapt te îngraşă Unele alimente care au reputaţia de a fi "sănătoase, în realitate sunt mai rele pentru sănătate decât ai putea crede. Aruncă doar o privire: +8 / 0 +8

Boli și stări Mai multe articole

Nou Transpiraţia excesivă poate ascunde afecţiuni grave. Cauze şi tratament pentru hiperhidroză
Transpiraţia excesivă poate ascunde afecţiuni grave. Cauze şi tratament pentru hiperhidroză În general, este normal să transpirăm mai mult decât de obicei atunci când este sezonul cald, când temperatura ambientală este crescută sau când susţinem un efort fizic (sport, activităţi casnice). +7 / 0 +7

Sănătatea femeilor Mai multe articole

Nou Ce legătură există între colesterol și menopauză
Ce legătură există între colesterol și menopauză Deși faci sport și te bucuri de o alimentație echilibrată și sănătoasă, un nivel crescut de colesterol își poate pune amprenta asupra sănătății tale mai ales la menopauză. +13 / 0 +13

Sănătatea bărbaților Mai multe articole

Pentru mamici însărcinate Mai multe articole

Nou Sfaturi de nutriţie pentru femeile însărcinate
Sfaturi de nutriţie pentru femeile însărcinate Primul mit la care trebuie renunţat este cel conform căruia cu cât acumulezi mai multe kilograme în sarcină, cu atât cresc şansele să ai un bebeluş sănătos. Sau cu cât mănânci mai mult, cu atât îţi vei hrăni mai bine bebeluşul. +6 / 0 +6