Hipertensiune arteriala

  • Facebook
  • Twitter
  • Google
+3

O tensiune arterială crescută este diagnosticată ca boală dacă este mărită o perioadă lungă de timp. Hipertensiunea arterială este împărţită în primară şi secundară.

Primară – cauza ei este necunoscută. Factorii genetici şi de mediu au influenţă asupra dezvoltării ei.

Secundară – o stare, în care tensiunea arterială este crescută din cauza unei alte cauze primare. Constituie circa 5-10% din cazurile de tensiune arterială crescută.

Bolile care provoacă hipertensiune arterială sunt:

Boli parenchimatoase ale rinichilor (glomerulonefrită, nefropatie diabetică, pielonefrită cronică, nefropatie cauzată de analgezice, boala polichistică a rinichilor la adulţi)
• Îngustarea arterei rinichilor (stenoză)
• Hiperaldosteronism primar (o secreţie crescută a hormonului aldosteron în glandele suprarenale)
• Feocromocitom (tumoare de bază a glandelor suprarenale ce extrage catecolamina)
• Coarctaţie de aortă – îngustarea aortei din naştere
• Sindromul Cushing – apare când în organism se manifestă un surplus de glucocorticoizi
• Tireotoxicoza.

Hipertensiunea poate fi cauzată de anumite medicamente: pilule orale contraceptive, steroizi, medicamente antiinflamatorii nesteroidiene, imunosupresive, simpatomimetice, steroizi anabolizanţi, eritropoietină şi inhibitori de monoaminooxidaza.

Unii factori care ţin de stilul de viaţă au şi ei o influenţă asupra creşterii tensiunii arteriale. Aceşti factori sunt: o masă corporală crescută (obezitate), consumul de sare în cantităţi mari, consumul de alcool, cafeină, cocaină şi consumul de amfetamină.

Hipertensiune arteriala

"Variaţiile presiunii arteriale sunt normale doar în cazurile în care această creşte în momentul în care facem mişcare şi scade considerabil în timpul somnului."

Citeşte mai mult:
Hipertensiunea arterială - cum trebuie tratată»

Hipertensiune arteriala. Simptome

Boala este de obicei asimptomatică şi este diagnosticată în timpul examinărilor de rutină. Unii bolnavi pot avea anumite nemulţumiri în timpul primelor stadii. Aceste nemulţumiri apar în mod diferit la fiecare persoană, deşi cele mai frecvente sunt acestea: dureri de cap dimineaţa, durere în ceafă, ţiuit în urechi, pot apărea palpitaţii, dar şi dureri în zona pieptului, sângerări din nas, urinare frecventă în timpul nopţii.

Mai târziu, când boala a progresat şi a ajuns în al doilea stadiu, sunt deteriorate „organele-ţintă” (vasele de sânge mici şi mari, inima, rinichii, sistemul nervos central) şi încep simptomele lor: apare angina pectorală (o durere ce se manifestă în zona pieptului, care se declanşează în timpul activităţii fizice, însă mai târziu, când boala avansează, poate să apară şi când individul se odihneşte), dacă are loc deteriorarea creierului – apare encefalopatia hipertensivă (intervine tulburarea memoriei, persoana nu înţelege ce i se spune, orientarea este încetinită, persoana nu se poate concentra, orientarea este tulburată), persoana poate să aibă şi licăriri în ochi, iar câmpul vizual poate fi redus.

În timpul celui de-al treilea stadiu încep deja complicaţiile provocate de deteriorarea organelor: infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral, insuficienţa funcţiei renale.

Hipertensiune arteriala. Cursul bolii

Tensiunea arterială – o dimensiune ce indică presiunea în peretele unui vas de sânge (arteră), când sângele este pompat din inimă spre corp. În timpul zilei, tensiunea arterială se poate schimba: creşte şi uneori descreşte. Dar dacă rămâne crescută ceva timp – poate provoca anumite probleme.

Tensiunea arterială normală este 120/80 mmHg. Primul număr este denumit tensiunea arterială sistolică (în acest caz – 120), în timp ce al doilea este denumit tensiune arterială diastolică (în acest caz – 80). Când tensiunea arterială este mai ridicată decât cea normală, deşi este până în 139/89 mmHg, starea este denumită prehipertensiune.

Peste 140/90 mmHg – hipertensiunea este diagnosticată:

Primul stadiu – 140-150 mmHg sistolică şi/sau 90-99 mmHg diastolică;
Al doilea stadiu - >159 mmHg şi/sau >99 mmHg.

Tensiunea arterială creşte când diverşi factori genetici şi de mediu (folosirea frecventă a sării, echilibru hormonal tulburat în organism, obezitate, boli la rinichi şi alţi factori care au fost deja menţionaţi).

De asemenea, odată cu îmbătrânirea poate apărea hipertensiunea, deoarece vasele dumneavoastră de sânge devin mai rigide şi mai puţin elastice şi produce o tensiune arterială crescută.

La început, după cum a fost deja menţionat, o tensiune arterială crescută nu provoacă simptome în mod frecvent, aşa că este denumită şi „ucigaşul tăcut”. Este primul stadiu al bolii. Nu este complicată deja, nu există deteriorare a „organelor-ţintă” (vasele de sânge mici şi mari, inima, rinichii, sistemul nervos central).

În timpul celui de-al doilea stadiu cel puţin un simptom al deteriorării „organelor-ţintă” este determinat. De exemplu, mărirea ventriculului stâng, angină pectorală, tulburări de memorie şi coordonare, scântei în ochi, etc. Cu toate acestea, în acest stadiu, nu are loc deteriorarea rinichilor.

În timpul celui de-al treilea stadiu, apar diverse complicaţii ale „organelor-ţintă”: infarctul miocardic, tulburarea ritmului cardiac, accidentul vascular cerebral, tulburări de vedere, insuficienţa funcţiei renale.

Hipertensiune arteriala. Diagnostic

Cea mai importantă examinare – măsurarea tensiunii arteriale. Tensiunea arterială trebuie să fie măsurată în mod repetat, chiar de câteva ori pe zi. Numai o tensiune arterială crescută pe o perioadă lungă poate fi considerată hipertensiune.

Nişte teste adiţionale care ajută la stabilirea riscului apariţiei complicaţiilor bolii pot fi efectuate, de asemenea: lipidograma şi testul de glucoză ajută la diagnosticarea riscului de dezvoltare a bolii ischemice, poate fi efectuată electrocardiograma (ECG), dar şi ecoscopia inimii.

Hipertensiune arteriala. Tratament

Hipertensiunea poate fi numai controlată prin folosirea de medicamente antihipertensive, dar nu se poate trata în totalitate. Când nu este tratată apar complicaţii, aşa că posibilitatea de ivire a complicaţiilor este îndepărtată cu ajutorul consumului de medicamente prescrise de medici şi prin controlarea tensiunii arteriale.

Hipertensiune arteriala. Prevenție

Alimentaţia sănătoasă. Să se încerce să se consume multe fructe şi legume, care conţin multe minerale (de exemplu, potasiu), o mulţime de fibre. De asemenea, este necesar să se includă în raţie alimente care conţin o cantitate mică de grăsime şi colesterol. Este necesar să se diminueze cantitatea de sare consumată. Este necesar să se încerce să se menţină o greutate corporală normală, să se facă exerciţiu fizic. Este important să nu se fumeze şi să se limiteze consumul de alcool.

Hipertensiune arteriala. Altele

Hipertensiunea „halatului alb” – o afecţiune medicală în care tensiunea arterială creşte numai în instituţia medicală, de exemplu, numai din când în când, de obicei într-un mediu ce provoacă o stare de încordare şi de anxietate. Este o hipertensiune benignă, deşi atunci când există această formă de hipertensiune, este necesar să se evalueze în mod regulat starea bolnavilor la fiecare 6-12 luni, pentru ca medicul să fie convins că aceştia nu suferă de hipertensiune constantă.

Hipertensiune malignă – o complicaţie a hipertensiunii care pune viaţa în pericol. Este o hipertensiune care progresează rapid, iar în timpul apariţiei ei sunt deteriorate „organele-ţintă”. În timpul ei, tensiunea arterială creşte rapid şi brusc şi poate provoca nişte complicaţii severe (de exemplu, encefalopatie hipertensivă, insuficienţă cardiacă şi altele).

Articole pe aceeași temă

Trimite-ne opinia ta

Ultimele articole

Nou Vitamina D, «vitamina soarelui» – cât ne trebuie, cum ne ajută şi unde o găsim?
Vitamina D, «vitamina soarelui» – cât ne trebuie, cum ne ajută şi unde o găsim? Totul ar fi mult mai simplu dacă ar exista o vitamină-minune care să prevină apariţia diabetului, osteoporozei, sclerozei multiple, cancerului, bolilor de inimă sau chiar a depresiei, nu-i aşa? +5 / 0 +5

Stil de viaţă echilibrat Mai multe articole

Nou Este aerul conditionat daunator sanatatii? Argumente pro si contra
Este aerul conditionat daunator sanatatii? Argumente pro si contra Este aerul conditionat atat de nociv starii de sanatate precum se vehiculeaza? Nu de mult timp, aerul conditionat a fost considerat luxul necesar pentru supravietuirea in birouri sau transport public pe vreme caniculara, in perioada verii. Din pacate, utilizat in mod abuziv, la temperaturi foarte joase si fara a fi intretinut in mod... +5 / 0 +5

Alimentaţie sănătoasă Mai multe articole

Nou Vitamina D, «vitamina soarelui» – cât ne trebuie, cum ne ajută şi unde o găsim?
Vitamina D, «vitamina soarelui» – cât ne trebuie, cum ne ajută şi unde o găsim? Totul ar fi mult mai simplu dacă ar exista o vitamină-minune care să prevină apariţia diabetului, osteoporozei, sclerozei multiple, cancerului, bolilor de inimă sau chiar a depresiei, nu-i aşa? +5 / 0 +5

Diete Mai multe articole

Nou 7 mituri despre consumul de somon
7 mituri despre consumul de somon Beneficiile consumului de peşte gras, între care se numără şi somonul, sunt numeroase şi atestate ştiinţific. Printre acestea putem aminti: reduce riscul de boli coronariene, de infarct, de Alzheimer şi previne apariţia degenerescenţei maculare, principala cauză a orbirii la persoanele trecute de vârsta de 50 de ani. +5 / 0 +5

Boli și stări Mai multe articole

Nou Cum poţi preveni exfolierea şi ruperea unghiilor : 12 sfaturi pentru o manichiură perfectă
Cum poţi preveni exfolierea şi ruperea unghiilor : 12 sfaturi pentru o manichiură perfectă Ştim cu toate cât de enervante sunt momentele când unghiile ni se rup şi cât de mult le urâm. Dacă se întâmplă să ţi se rupă o unghie în mod accidental este perfect normal. Dar dacă unghiile tale se rup, exfoliază... +4 / 0 +4

Sănătatea femeilor Mai multe articole

Nou Steriletul: avantaje şi dezavantaje
Steriletul: avantaje şi dezavantaje Grija unei sarcini nedorite este printre primele pe care vrem să le tăiem de pe lista personală, iar acum avem atâtea opţiuni, încât numai informate trebuie să fim. Steriletul, cu bune şi rele, cu mituri şi laude, intră şi el în rândul opţiunilor şi merită luat în calcul. +6 / -1 +5

Sănătatea bărbaților Mai multe articole

Pentru mamici însărcinate Mai multe articole

Nou Depresia după naştere: de ce apare şi cum o putem învinge
Depresia după naştere: de ce apare şi cum o putem învinge Depresia postnatală este o condiţie medicală care afectează până la 15% dintre femei în primul an de la naştere. Un dezechilibru poate apărea atât în cazul unui avort spontan, cât şi în cazul naşterii normale, a naşterii cu făt mort sau a adopţiei. +5 / 0 +5