Infarct miocardic

  • Facebook
  • Twitter
  • Google

Infarctul miocardic reprezintă o necroză a muşchiului inimii ca urmare a unei tulburări a fluxului sanguin. Acesta se produce atunci când sângele nu mai poate circula prin arterele coronare care alimentează inima. Infarctul miocardic poate fi cauzat de mai mulţi factori. Cea mai frecventă cauză a infarctului miocardic o reprezintă ateroscleroza.

Acumularea de colesterol şi de alte materiale pe peretele vaselor de sânge reduce deschiderea acestora. În cele din urmă se ajunge la acel punct în care acea parte a inimii care este hrănită de acel vas de sânge să înceapă să fie privată de oxigen şi de alţi nutrienţi necesari. Această stare poartă denumirea de boală coronariană.

Atunci când placa aterosclerotica se desprinde de pe perete, aceasta se poate deplasa mai departe şi poate duce la blocarea deschideri altor vase de sânge. Alte cauze ale infarctului miocardic pot fi: un spasm al unui vas de sânge coronar ce poate fi provocat de consumul de anumite droguri sau acumularea de vase de sânge cu trombi sau ţesut tumoral. La unele persoane se înregistrează un risc mai crescut de producere a unui astfel de infarct miocardic. Ca şi factori de risc, putem distinge următorii: o vârstă înaintată (în cazul femeilor – peste 65 de ani, iar în cazul bărbaţilor – peste 55 de ani), fumatul, tensiunea arterială mare, un nivel ridicat de concentraţie de colesterol în sânge, diabet, obezitate, activitate fizică redusă, situaţii de stres prelungit, consumul de droguri, existenţa unor cazuri de infarct miocardic la rudele persoanei respective.

Hipertensiunea arteriala

"Sângele ajunge în ţesuturile organismului fiind transportat de inimă prin artere iar presiunea arterială este dată de forţă cu care este împins sângele prin aceste “conducte”. Fiecare bătaie a inimii reprezintă un..."

Citeşte mai mult:
Hipertensiunea arterială - cum trebuie tratată» 

Infarct miocardic. Simptome

Infarctul miocardic se produce cu o senzaţie de presiune, durere şi întindere resimţită în zona inimii. Aceste senzaţii pot difuza înspre întreaga zonă toracică, spre braţe, maxilar sau chiar spre spate. Pacienţii acuză în mod frecvent senzaţia de plenitudine, greaţă, indigestie, arsuri în zona inimii sau dureri abdominale. De asemenea pacienţii pot acuza dispnee, transpiraţii, frisoane, anxietate, leşin sau ameţeală. În general, infarctul miocardic prezintă simptome diferite, în funcţie de fiecare persoană în parte. Există şi cazuri când pot să nu existe niciun fel de simptome, sau când acestea sunt foarte uşoare. Există şi alte cazuri în care durerile devin de nesuportat.

Infarct miocardic. Cursul bolii

În cazuri rare, infarctul miocardic debutează în mod acut; nu există niciun fel de semne premonitorii înainte de infarct. În alte cazuri, apar frecvent o serie de simptome care avertizează cu privire la un posibil infarct. De regulă acestea sunt dureri stenocardice, care poartă denumirea şi de angină pectorală. Aceste dureri pot apărea în mod regulat şi se manifestă întotdeauna în aceleaşi circumstanţe. Deşi atunci când circumstanţele se modifică şi atunci când durerea în zona toracică devine mai frecventă, se poate presupune că în orice moment pacientul respectiv poate suferi un infarct miocardic.

Infarct miocardic. Diagnostic

Doctorii trebuie să poată diagnostica infarctul miocardic foarte rapid. Acest lucru este foarte important, pentru a putea salva pacientul la timp. De regulă pacienţii care acuză dureri acute în zona toracică sunt internaţi atunci când se suspectează existenţa unui infarct miocardic. Pentru confirmarea diagnosticului, se efectuează examinarea pacientului şi se prescriu anumite analize. Pacientul este intervievat în mod minuţios, se măsoară pulsul, se ascultă zgomotele inimii. Ulterior se efectuează o electrocardiogramă (ECG) şi analize de sânge. ECG poate releva nu numai prezenţa infarctului miocardic, ci poate indica şi zona în care s – a produs acesta. În unele cazuri, examenul nu oferă suficiente informaţii sau oferă mult mai târziu informaţiilenecesare (indică faptul că s – a produs un infarct). Dacă are loc şi o leziune la nivelul inimii, un ferment specific pătrunde în sânge. Atunci când se testează cantitatea acestui fregment, este posibil să se afirme faptul că s – a produs un infarct miocardic. În cazurile mai rare, în special cele care nu prezintă un grad prea acut sau prea mare de periculozitate, se pot prescrie şi alte teste: examenul radiologic în zona toracică, ecocardiograma (testarea inimii cu ajutorul ultrasunetelor), cateterizarea cardiacă (angiograma), tomografia computerizată, sau testul cu rezonanţă magnetică.

Infarct miocardic. Tratament

Dacă infarctul miocardic nu se produce când sunteţi într – un spital, trebuie să se solicite ajutorul medical fără niciun fel de întârziere. În spital, pacientul beneficiază de medicaţie şi i se fac anumite proceduri. and performing certain procedures. De obicei se prescriu inhibitori ai coagulării sângelui, medicaţie pentru dizolvarea trombilor, nitroglicerină şi alte medicamente similare. În unele cazuri trebuie efectuată procedura de angioplastie: în timpul acestei angioplastii, dispozitivul se introduce în vasul de sânge cu ajutorul unui cateter. Atunci când se ajunge în punctul îngustat al deschiderii vasului de sânge, dispozitivul se umflă iar deschiderea vasului de sânge este astfel reconstruită. Procedeul cu shunt – uri se realizează în cazuri foarte rare: o porţiune dintr – un alt vas de sânge este prelevată şi pregătită pentru a fi transplantată. În timpul intervenţiei chirurgicale, se creează un curs adiţional al fluxului de sânge către ţesuturile inimii folosindu – se acest vas de sânge. Şi astfel, acea partea a inimii primeşte din nou elementele nutritive necesare: deşi sângele nu circulă prin vasul de sânge blocat, acesta poate ajunge la inimă prin noul vas de sânge astfel realizat.

Infarct miocardic. Prevenție

Date fiind efectele infarctului miocardic, profilaxia este necesară pentru a se încerca evitarea factorilor care sporesc riscul apariţiei acestuia. De exemplu, consumul unor alimente sănătoase, practicarea exerciţiilor fizice, renunţarea la fumat, evitarea stresului. Uneori pot fi folosite şi unele medicamente în scopuri profilactice: de exemplu, medicamentele pentru lichefierea sângelui, sau medicamentele pentru reducerea concentraţiei de colesterol din sânge.

Articole pe aceeași temă

Trimite-ne opinia ta

Ultimele articole

Nou Când devin ciupercile toxice?
Când devin ciupercile toxice? Gustoase, sățioase, ciupercile pot să înlocuiască cu succes carnea în diferite preparate, însă dacă nu ești atent pot fi destul de periculoase. +30 / -5 +25

Stil de viaţă echilibrat Mai multe articole

Nou Cât de sănătoase sunt alimentele negre?
Cât de sănătoase sunt alimentele negre? Culoarea în farfurie înseamnă și sănătate, însă și negrul îți oferă substanţe nutritive de cea mai bună calitate. Și ne referim bineînțeles la alimentele negre mai puțin cunoscute însă la fel de sănătoase precum cele viu colorate. +19 / 0 +19

Alimentaţie sănătoasă Mai multe articole

Nou Când devin ciupercile toxice?
Când devin ciupercile toxice? Gustoase, sățioase, ciupercile pot să înlocuiască cu succes carnea în diferite preparate, însă dacă nu ești atent pot fi destul de periculoase. +30 / -5 +25

Diete Mai multe articole

Nou Detoxifierea ficatului cu stafide
Detoxifierea ficatului cu stafide Detoxifierea ficatului cu stafide este o metoda celebra si extrem de eficienta de inlaturare a impuritatilor si reziduurilor din ficat, dar si de imbunatatire a sanatatii organismului. +13 / 0 +13

Boli și stări Mai multe articole

Nou Depistarea primelor semne ale accidentului vascular cerebral
Depistarea primelor semne ale accidentului vascular cerebral Accidentul vascular cerebral este una dintre cele mai periculoase afectiuni, iar timpul in care pacientul ajunge la spital este absolut esential pentru salvarea vietii acestuia. +22 / 0 +22

Sănătatea femeilor Mai multe articole

Nou Secrețiile vaginale: ce este normal și ce nu
Secrețiile vaginale: ce este normal și ce nu Vaginul este un organ delicat și complex, care găzduiește o diversitate de microorganisme. Pentru a-l menține curat, corpul produce un lichid care îl lubrifiază și îl protejează de infecții: secrețiile vaginale. Cantitatea și aspectul acestora ne oferă indiciile necesare despre sănătatea genitală. Tu știi să le descifrezi? +12 / 0 +12

Sănătatea bărbaților Mai multe articole

Pentru mamici însărcinate Mai multe articole

Nou Sfaturi de nutriţie pentru femeile însărcinate
Sfaturi de nutriţie pentru femeile însărcinate Primul mit la care trebuie renunţat este cel conform căruia cu cât acumulezi mai multe kilograme în sarcină, cu atât cresc şansele să ai un bebeluş sănătos. Sau cu cât mănânci mai mult, cu atât îţi vei hrăni mai bine bebeluşul. +6 / 0 +6