Keratita

  • Facebook
  • Twitter
  • Google

Keratita reprezintă inflamaţia corneei. Keratita poate fi cauzată de factori infecţioşi sau neinfecţioşi.
Factorii neinfecţioşi care pot cauza keratita – uscarea ochilor; efectul razelor soarelui; diverse traume (vânătăi, zgârieturi, arsuri) şi corpurile străine; lentile de contact; anumite medicamente şi substanţe chimice; lipsa vitaminei A.

Infecţiile care pot cauza keratita sunt virale, bacteriene sau fungice. Acestea pot pătrunde în cornee de la un proces inflamator din interiorul organsimului (infecţii dentare, sifilis, tuberculoză), sau pot pătrunde în ochi din exterior (prin picături şi stropi infectaţi din aer, prin apa poluată). Dintre bacteriile care cauzează keratita, cel mai frecvent întâlnim următoarele: streptococcus, pseudomonas, enterobacteriaceae, staphylococcus. Dintre viruşii care cauzează keratita cel mai frecvent întâlnim viruşii herpetici.

Ciupercile care cauzează keratita sunt mucegaiul sau drojdia.
Factorii de risc în ceea ce priveşte apariţia keratitei sunt reprezentaţi de un sistem imunitar slăbit, consumul de corticosteroizi, o climă caldă, lentilele de contact şi traumele oculare anterioare.

Keratita. Simptome

Pacienţii care suferă de keratită resimt următoarele simptome: sensibilitatea oculară, teama de lumină, spasme ale pleoapelor (pleoape care zvâcnesc); înroşire; disconfort în zona ochilor: mâncărime, senzaţia de arsură, durere; înroşirea ochilor; scăderea vederii, vedere înceţoşată, vedere dublă; senzaţia existenţei unui corp străin în ochi.

Keratita. Cursul bolii

Modificările de origine inflamatorie de la nivelul corneei o irită, cauzând procesul de lăcrimare, teama de lumină şi zvâcnirea pleoapelor. Toate aceste simptome enumerate anterior poartă de asemenea denumirea de sindromul corneei. Factorii vătămători (substanţele chimice, bacteriile, viruşii, ciupercile) constituie nucleul inflamaţiei. În zona inflamaţiei corneea este tulbure, culoarea îi este modificată – capătă o culoare gri, gălbuie. În cele din urmă, infiltraţia inflamatorie se resoarbe sau ulcerează. Pe măsură ce keratita evoluează şi se dezvoltă pe mai departe, corneea devine din ce în ce mai subţire şi treptat poate fi ruptă cu uşurinţă, vederea scade, creşte nivelul de sensibilitate, pot fi afectate muşchiul ciliar şi irisul. Keratita moderată trece de regulă după câteva zile, iar în câteva săptămâni dispar şi urmările.
Atunci când apar forme mai acute, pot persista anumite urmări reziduale, ca de exemplu, o oarecare opacitate a corneei. Dacă această opacitate corneană se formează în centru, vederea slăbeşte.

Keratita. Diagnostic

Diagnosticarea bolii are la bază următoarele:
Intervievarea pacientului – medicul constată simptomele care îl îngrijorează pe pacient (durere sau disconfort în zona oculară, roşeaţă, lăcrimare).
Examinare – ochii sunt roşii, înlăcrimaţi şi sensibili la lumină.
Examenul vizual – cu ajutorul unei lupe sau al unui microscop special medicul examinează corneea şi evaluează gradul de afectare a acesteia din urmă. Exerciţiul se realizează folosindu – se un anumit material - flouresceina. Aceasta se aplică pe cornee si pe celelalte zone afectate de inflamaţie, care capătă culoarea verde.
Plantarea – se prelevă o mostră şi se trimite la laborator, unde se pune diagnosticul cu privire la ce bacterie anume a cauzat inflamaţia respectivă.

Keratita. Tratament

Imediat după ce se observă primele simptome ale unor boli de ochi, trebuie să mergeţi imediat la medic. În funcţie de cauza bolii şi de gravitatea acesteia din urmă, medicul ce vă tratează va selecta tactica cea mai bună pentru tratarea keratitei. Atunci când avem de – a face cu forme mai acute ale acestei boli, uneori este necesară internarea pacientului şi tratarea acestuia în spital. În cazurile uşoare de boală, tratamentul la domiciliu este suficient. Mai întâi cel mai important este să se îndepărteze şi să se distrugă cauza ce a provocat keratita (aceasta poate fi reprezentată de anumite medicamente, de lentilele de contact sau de corpuri străine).
Dacă se presupune că boala a fost cauzată de o infecţie bacteriană – medicul vă va prescrie o serie de antibiotice, dacă este vorba despre o infecţie fungică – medicul vă va prescrie mdicamente antifungice, dacă avem de – a face cu o infecţie virală – medicamente antivirale. Pentru a reduce simptomele şi durerea, se pot prescrie şi unele anestezice (potrivite în acest sens sunt antiinflamatoarele nesteroidiene).
Dacă există o ulceraţie pe cornee, este necesară dezinfectarea marginilor acesteia.
În unele cazuri, atunci când infecţia s – a răspândit, se pot realiza şi intervenţii chirurgicale radicale – îndepărtarea unor anumite structuri oculare sau chiar a întregului glob ocular. În cazul în care persistă urmările care au slăbit în mod grav vederea (opacitatea corneeană, îngustarea corneei, perforaţia corneei) se poate realiza o kerotoplastie (intervenţia chirurgicală de transplant de cornee).

Keratita. Prevenție

Pentru a evita keratita trebuie menţinută în permanenţă o igienă potrivită - să ne spălăm bine pe mâini cu săpun şi să nu ne frecăm ochii cu mâinile; să ne protejăm ochii de traume şi de orice corpuri străine, atunci când ochii devin uscaţi să folosim picături de lacrimi artificiale.

Articole pe aceeași temă

Trimite-ne opinia ta

Ultimele articole

Nou Vitamina D, «vitamina soarelui» – cât ne trebuie, cum ne ajută şi unde o găsim?
Vitamina D, «vitamina soarelui» – cât ne trebuie, cum ne ajută şi unde o găsim? Totul ar fi mult mai simplu dacă ar exista o vitamină-minune care să prevină apariţia diabetului, osteoporozei, sclerozei multiple, cancerului, bolilor de inimă sau chiar a depresiei, nu-i aşa? +5 / 0 +5

Stil de viaţă echilibrat Mai multe articole

Nou Este aerul conditionat daunator sanatatii? Argumente pro si contra
Este aerul conditionat daunator sanatatii? Argumente pro si contra Este aerul conditionat atat de nociv starii de sanatate precum se vehiculeaza? Nu de mult timp, aerul conditionat a fost considerat luxul necesar pentru supravietuirea in birouri sau transport public pe vreme caniculara, in perioada verii. Din pacate, utilizat in mod abuziv, la temperaturi foarte joase si fara a fi intretinut in mod... +5 / 0 +5

Alimentaţie sănătoasă Mai multe articole

Nou Vitamina D, «vitamina soarelui» – cât ne trebuie, cum ne ajută şi unde o găsim?
Vitamina D, «vitamina soarelui» – cât ne trebuie, cum ne ajută şi unde o găsim? Totul ar fi mult mai simplu dacă ar exista o vitamină-minune care să prevină apariţia diabetului, osteoporozei, sclerozei multiple, cancerului, bolilor de inimă sau chiar a depresiei, nu-i aşa? +5 / 0 +5

Diete Mai multe articole

Nou 7 mituri despre consumul de somon
7 mituri despre consumul de somon Beneficiile consumului de peşte gras, între care se numără şi somonul, sunt numeroase şi atestate ştiinţific. Printre acestea putem aminti: reduce riscul de boli coronariene, de infarct, de Alzheimer şi previne apariţia degenerescenţei maculare, principala cauză a orbirii la persoanele trecute de vârsta de 50 de ani. +5 / 0 +5

Boli și stări Mai multe articole

Nou Cum poţi preveni exfolierea şi ruperea unghiilor : 12 sfaturi pentru o manichiură perfectă
Cum poţi preveni exfolierea şi ruperea unghiilor : 12 sfaturi pentru o manichiură perfectă Ştim cu toate cât de enervante sunt momentele când unghiile ni se rup şi cât de mult le urâm. Dacă se întâmplă să ţi se rupă o unghie în mod accidental este perfect normal. Dar dacă unghiile tale se rup, exfoliază... +5 / 0 +5

Sănătatea femeilor Mai multe articole

Nou Steriletul: avantaje şi dezavantaje
Steriletul: avantaje şi dezavantaje Grija unei sarcini nedorite este printre primele pe care vrem să le tăiem de pe lista personală, iar acum avem atâtea opţiuni, încât numai informate trebuie să fim. Steriletul, cu bune şi rele, cu mituri şi laude, intră şi el în rândul opţiunilor şi merită luat în calcul. +6 / -1 +5

Sănătatea bărbaților Mai multe articole

Pentru mamici însărcinate Mai multe articole

Nou Depresia după naştere: de ce apare şi cum o putem învinge
Depresia după naştere: de ce apare şi cum o putem învinge Depresia postnatală este o condiţie medicală care afectează până la 15% dintre femei în primul an de la naştere. Un dezechilibru poate apărea atât în cazul unui avort spontan, cât şi în cazul naşterii normale, a naşterii cu făt mort sau a adopţiei. +5 / 0 +5