Keratita

  • Facebook
  • Twitter
  • Google

Keratita reprezintă inflamaţia corneei. Keratita poate fi cauzată de factori infecţioşi sau neinfecţioşi.
Factorii neinfecţioşi care pot cauza keratita – uscarea ochilor; efectul razelor soarelui; diverse traume (vânătăi, zgârieturi, arsuri) şi corpurile străine; lentile de contact; anumite medicamente şi substanţe chimice; lipsa vitaminei A.

Infecţiile care pot cauza keratita sunt virale, bacteriene sau fungice. Acestea pot pătrunde în cornee de la un proces inflamator din interiorul organsimului (infecţii dentare, sifilis, tuberculoză), sau pot pătrunde în ochi din exterior (prin picături şi stropi infectaţi din aer, prin apa poluată). Dintre bacteriile care cauzează keratita, cel mai frecvent întâlnim următoarele: streptococcus, pseudomonas, enterobacteriaceae, staphylococcus. Dintre viruşii care cauzează keratita cel mai frecvent întâlnim viruşii herpetici.

Ciupercile care cauzează keratita sunt mucegaiul sau drojdia.
Factorii de risc în ceea ce priveşte apariţia keratitei sunt reprezentaţi de un sistem imunitar slăbit, consumul de corticosteroizi, o climă caldă, lentilele de contact şi traumele oculare anterioare.

Keratita. Simptome

Pacienţii care suferă de keratită resimt următoarele simptome: sensibilitatea oculară, teama de lumină, spasme ale pleoapelor (pleoape care zvâcnesc); înroşire; disconfort în zona ochilor: mâncărime, senzaţia de arsură, durere; înroşirea ochilor; scăderea vederii, vedere înceţoşată, vedere dublă; senzaţia existenţei unui corp străin în ochi.

Keratita. Cursul bolii

Modificările de origine inflamatorie de la nivelul corneei o irită, cauzând procesul de lăcrimare, teama de lumină şi zvâcnirea pleoapelor. Toate aceste simptome enumerate anterior poartă de asemenea denumirea de sindromul corneei. Factorii vătămători (substanţele chimice, bacteriile, viruşii, ciupercile) constituie nucleul inflamaţiei. În zona inflamaţiei corneea este tulbure, culoarea îi este modificată – capătă o culoare gri, gălbuie. În cele din urmă, infiltraţia inflamatorie se resoarbe sau ulcerează. Pe măsură ce keratita evoluează şi se dezvoltă pe mai departe, corneea devine din ce în ce mai subţire şi treptat poate fi ruptă cu uşurinţă, vederea scade, creşte nivelul de sensibilitate, pot fi afectate muşchiul ciliar şi irisul. Keratita moderată trece de regulă după câteva zile, iar în câteva săptămâni dispar şi urmările.
Atunci când apar forme mai acute, pot persista anumite urmări reziduale, ca de exemplu, o oarecare opacitate a corneei. Dacă această opacitate corneană se formează în centru, vederea slăbeşte.

Keratita. Diagnostic

Diagnosticarea bolii are la bază următoarele:
Intervievarea pacientului – medicul constată simptomele care îl îngrijorează pe pacient (durere sau disconfort în zona oculară, roşeaţă, lăcrimare).
Examinare – ochii sunt roşii, înlăcrimaţi şi sensibili la lumină.
Examenul vizual – cu ajutorul unei lupe sau al unui microscop special medicul examinează corneea şi evaluează gradul de afectare a acesteia din urmă. Exerciţiul se realizează folosindu – se un anumit material - flouresceina. Aceasta se aplică pe cornee si pe celelalte zone afectate de inflamaţie, care capătă culoarea verde.
Plantarea – se prelevă o mostră şi se trimite la laborator, unde se pune diagnosticul cu privire la ce bacterie anume a cauzat inflamaţia respectivă.

Keratita. Tratament

Imediat după ce se observă primele simptome ale unor boli de ochi, trebuie să mergeţi imediat la medic. În funcţie de cauza bolii şi de gravitatea acesteia din urmă, medicul ce vă tratează va selecta tactica cea mai bună pentru tratarea keratitei. Atunci când avem de – a face cu forme mai acute ale acestei boli, uneori este necesară internarea pacientului şi tratarea acestuia în spital. În cazurile uşoare de boală, tratamentul la domiciliu este suficient. Mai întâi cel mai important este să se îndepărteze şi să se distrugă cauza ce a provocat keratita (aceasta poate fi reprezentată de anumite medicamente, de lentilele de contact sau de corpuri străine).
Dacă se presupune că boala a fost cauzată de o infecţie bacteriană – medicul vă va prescrie o serie de antibiotice, dacă este vorba despre o infecţie fungică – medicul vă va prescrie mdicamente antifungice, dacă avem de – a face cu o infecţie virală – medicamente antivirale. Pentru a reduce simptomele şi durerea, se pot prescrie şi unele anestezice (potrivite în acest sens sunt antiinflamatoarele nesteroidiene).
Dacă există o ulceraţie pe cornee, este necesară dezinfectarea marginilor acesteia.
În unele cazuri, atunci când infecţia s – a răspândit, se pot realiza şi intervenţii chirurgicale radicale – îndepărtarea unor anumite structuri oculare sau chiar a întregului glob ocular. În cazul în care persistă urmările care au slăbit în mod grav vederea (opacitatea corneeană, îngustarea corneei, perforaţia corneei) se poate realiza o kerotoplastie (intervenţia chirurgicală de transplant de cornee).

Keratita. Prevenție

Pentru a evita keratita trebuie menţinută în permanenţă o igienă potrivită - să ne spălăm bine pe mâini cu săpun şi să nu ne frecăm ochii cu mâinile; să ne protejăm ochii de traume şi de orice corpuri străine, atunci când ochii devin uscaţi să folosim picături de lacrimi artificiale.

Articole pe aceeași temă

Trimite-ne opinia ta

Ultimele articole

Nou Inul scade colesterolul
Inul scade colesterolul Colesterolul mărit este un factor de risc cardiovascular, care poate afecta orice persoană, fiind favorizat de dieta bogată în grăsimi şi de sedentarism. Dacă suferi de această problemă de sănătate, este indicat să consulți un medic specialist, însă ai putea să încerci și remediul naturist cu semințe de in. +12 / 0 +12

Stil de viaţă echilibrat Mai multe articole

Nou Ce efecte are cafeaua in primele 6 ore dupa consum
Ce efecte are cafeaua in primele 6 ore dupa consum Dupa apa, cafeaua este a doua cea mai consumata bautura la nivel mondial. Efectele cafelei le resimtim cu totii, stii insa care este modul in care functioneaza cafeaua odata ce patrunde in organism? +26 / 0 +26

Alimentaţie sănătoasă Mai multe articole

Nou 5 mituri despre porumb desfiinţate
5 mituri despre porumb desfiinţate Porumbul fiert sau copt este una dintre mai simple şi mai delicioase plăceri ale vierii. Cu toate acestea, pe seama porumbului au apărut tot felul de mituri. Mulţi oameni sunt convinşi că acesta nu este sănătos. +8 / 0 +8

Diete Mai multe articole

Nou 11 alimente "sănătoase" care de fapt te îngraşă
11 alimente "sănătoase" care de fapt te îngraşă Unele alimente care au reputaţia de a fi "sănătoase, în realitate sunt mai rele pentru sănătate decât ai putea crede. Aruncă doar o privire: +8 / 0 +8

Boli și stări Mai multe articole

Nou Cum ne hidratăm când e caniculă?
Cum ne hidratăm când e caniculă? Temperaturile mari deshidratează, asta o ştim cu toţii. În acelaşi timp însă generează reacţii complexe, care pot să ducă înclusiv la compromiterea stării de sănătate. Aşadar, iată regulile hidratării când e caniculă! +9 / 0 +9

Sănătatea femeilor Mai multe articole

Nou Măști faciale cu pepene roșu
Măști faciale cu pepene roșu Profită din plin de antioxidanții, vitaminele și minerale conținute de pepenele roșu pentru a avea grijă de tenul tău! Conținutul său ridicat de apă îl transformă în ingredientul principal al sănătății și frumuseții tale. +4 / 0 +4

Sănătatea bărbaților Mai multe articole

Pentru mamici însărcinate Mai multe articole

Nou Sfaturi de nutriţie pentru femeile însărcinate
Sfaturi de nutriţie pentru femeile însărcinate Primul mit la care trebuie renunţat este cel conform căruia cu cât acumulezi mai multe kilograme în sarcină, cu atât cresc şansele să ai un bebeluş sănătos. Sau cu cât mănânci mai mult, cu atât îţi vei hrăni mai bine bebeluşul. +6 / 0 +6