Neuropatia periferica

  • Facebook
  • Twitter
  • Google
+1

Neuropatia periferică este o tulburare a sistemului nervos periferic, care apare din cauza afectării, sau lezării în totalitate a nervilor. Atunci când activitatea acestor nervi este afectată, apar o serie de tulburări la nivel senzorial, motor sau de autonomie, având în vedere faptul că sistemul nervos periferic este responsabil cu legătura dintre sistemul nervos central şi organele periferice, cum ar fi muşchii, spre exemplu. Neuropatia periferică poate fi cauzată de o serie de motive diferite: alcoolism, bolile autoimune (cum ar fi Sindromul lui Sjögren, lupus sistemic eritematos, artrita reumatoidă, sau alte afecţiuni mai puţin obişnuite), diabetul, intoxicaţia cu chimicale, sau cu metale grele, unele droguri, bolile infecţioase (cum ar fi boala Lyme, hepatita C şi alte asemenea afecţiuni de origine virală), bolile ereditare, vătămarea sau presiunea directă exercitată pe nerv, tumorile, deficitul de vitamine, alte asemenea boli la nivelul organelor interne, sau al ţesutului conjunctiv. Neuropatia periferică este o boală ce apare în mod frecvent (diagnosticul se pune la aproximativ 1 din 50 de persoane). Riscul de a dezvolta neuropatia periferică creşte odată cu vârsta.

Tiroida

"Tiroidită acută – poate fi provocată de viruşi, bacterii şi ciuperci. Agenţii infecţioşi cei mai frecvenţi sunt ..."

Citeşte mai mult:
Ce este important de ştiut despre tiroidită?»

Neuropatia periferica. Simptome

Neuropatia periferică poate cauza disfuncţii de ordin senzorial, motor sau de autonomie, sau o combinaţie a acestora. Anormalităţile la nivel senzorial pot apărea sub o varietate de forme, de senzaţii la nivel senzorial, cum ar fi senzaţia că ni s – ar plimba pe corp o mulţime de furnici, senzaţia de pişcături, amorţeală, durere neascuţită, senzaţia de arsură, de înţepături sau durerea ce se aseamănă cu descărcările de energie electrică. Atunci când senzaţiile sunt afectate, persoana în cauză resimte adeseori o serie de senzaţii care nu există de fapt, în realitate şi care, prin urmare, nu îi solicită într – adevăr nervii. Acest lucru poate conduce la o slăbiciune la nivel muscular, ce poate progresa chiar spre faza de paralizie. Tulburările la nivelul sistemului nervos autonom, cel care este responsabil cu următoarele funcţii, de a asista tensiunea arterială, de reglare a ritmului cardiac, cu digestia şi cu activitatea vezicii urinare, pot fi foarte variate. Unghiile, părul şi tegumentul pot suferi modificări, pacienţii se confruntă cu afectarea toleranţei acestora în ceea ce priveşte căldura şi temperaturile ridicate, trecând de asemenea şi printr–o serie de senzaţii de ameţeală şi tulburări de coordonare. Neuropatia periferică poate afecta unul dintre nervi (mononeuropatie), câţiva asemenea nervi (mononeuropatie multiplă) sau mulţi asemenea nervi (polineuropatie).

Neuropatia periferica. Cursul bolii

În cazul neuropatiei periferice, evoluţia variază în funcţie de cauzele care au determinat această afecţiune. Dacă a fost cauzată de traume sau de o anumită tumoră, afectarea nervului apare subit şi este de cele mai multe ori gravă şi progresează treptat. În cazul în care pacientul suferă de o boală cronică ce cauzează această neuropatie, de regulă simptomele apar într – un ritm foarte lent.

Uneori, dacă există o cauză clară a bolii care poate fi atacată, este posibil să se reducă semnificativ simptomele iar calitatea vieţii pacientului se poate îmbunătăţi.

Neuropatia periferica. Diagnostic

Pentru a pune diagnosticul de neuropatie periferică, este important să se descopere nu numai tipul de leziune la nivelul nervului, ci şi cauza care a determinat–o. Mai întâi, medicul ascultă acuzele aduse de pacient şi îi evaluează starea generală de sănătate, realizează examenul fizic, îi analizează senzaţiile şi activitatea musculară. Se pot efectua, de asemenea, şi o serie de teste instrumentale. Acestea includ: electromiografia, testul privind impulsurile nervoase, biopsia de nerv.

Încercarea de a descoperi cauzele care au condus la apariţia neuropatiei periferice poate necesita mai multă investigaţie şi cercetare. În funcţie de tipul de afecţiune pe care o poate suspecta medicul, acesta poate face trimitere spre anumite teste de imagistică (de exemplu, rezonanţa magnetică nucleară), analize de sânge pentru testarea nivelurilor de vitamine, glucoză sau concentraţia de diverşi hormoni. Uneori se pot realiza şi biopsii de tegument, sau colectarea de lichid cefalorahidian.

Neuropatia periferica. Tratament

În cazul neuropatiei periferice tratamentul variază în funcţie de cauza ce a determinat această afecţiune. Principiul de bază în materie de tratament este reprezentat de tratarea bolilor care stau la baza acestei afecţiuni. Spre exemplu, este necesar să se efectueze intervenţia chirurgicală asupra tumorii (dacă acest lucru va fi posibil), dacă aceasta cauzează neuropatia periferică, sau să se ţină strict sub control nivelul de glucoză din sânge, dacă persoana în cauză suferă de diabet.

Tratamentul simptomatic poate fi de ordin farmaceutic sau terapeutic.

Terapia farmaceutică include o varietate de analgezice, antidepresive şi medicament anticonvulsive. Şi totuşi, toate aceste medicamente, în special dacă se consumă pe o perioadă lungă de timp, duc la apariţia unei game largi de efecte adverse. Uneori pacienţii trebuie să folosească diverse tratamente terapeutice, cum ar fi stimularea electrică nervoasă transcutanată, plasmafereza, etc.

Neuropatia periferica. Prevenție

Riscul de a dezvolta o astfel de neuropatie periferică poate fi redus urmând un stil de viaţă sănătos ce trebuie să includă o dietă adecvată, efectuarea de exerciţii în mod regulat, precum şi abţinerea de la consumatul de băuturi alcoolice şi de la fumat. Se recomandă evitarea realizării de activităţi pe termen lung într – o poziţie neconfortabilă, sau repetarea în mod constant a aceleiaşi mişcări.

Articole pe aceeași temă

Trimite-ne opinia ta

Ultimele articole

Nou Când devin ciupercile toxice?
Când devin ciupercile toxice? Gustoase, sățioase, ciupercile pot să înlocuiască cu succes carnea în diferite preparate, însă dacă nu ești atent pot fi destul de periculoase. +30 / -5 +25

Stil de viaţă echilibrat Mai multe articole

Nou Cât de sănătoase sunt alimentele negre?
Cât de sănătoase sunt alimentele negre? Culoarea în farfurie înseamnă și sănătate, însă și negrul îți oferă substanţe nutritive de cea mai bună calitate. Și ne referim bineînțeles la alimentele negre mai puțin cunoscute însă la fel de sănătoase precum cele viu colorate. +19 / 0 +19

Alimentaţie sănătoasă Mai multe articole

Nou Când devin ciupercile toxice?
Când devin ciupercile toxice? Gustoase, sățioase, ciupercile pot să înlocuiască cu succes carnea în diferite preparate, însă dacă nu ești atent pot fi destul de periculoase. +30 / -5 +25

Diete Mai multe articole

Nou Detoxifierea ficatului cu stafide
Detoxifierea ficatului cu stafide Detoxifierea ficatului cu stafide este o metoda celebra si extrem de eficienta de inlaturare a impuritatilor si reziduurilor din ficat, dar si de imbunatatire a sanatatii organismului. +13 / 0 +13

Boli și stări Mai multe articole

Nou Depistarea primelor semne ale accidentului vascular cerebral
Depistarea primelor semne ale accidentului vascular cerebral Accidentul vascular cerebral este una dintre cele mai periculoase afectiuni, iar timpul in care pacientul ajunge la spital este absolut esential pentru salvarea vietii acestuia. +22 / 0 +22

Sănătatea femeilor Mai multe articole

Nou Secrețiile vaginale: ce este normal și ce nu
Secrețiile vaginale: ce este normal și ce nu Vaginul este un organ delicat și complex, care găzduiește o diversitate de microorganisme. Pentru a-l menține curat, corpul produce un lichid care îl lubrifiază și îl protejează de infecții: secrețiile vaginale. Cantitatea și aspectul acestora ne oferă indiciile necesare despre sănătatea genitală. Tu știi să le descifrezi? +12 / 0 +12

Sănătatea bărbaților Mai multe articole

Pentru mamici însărcinate Mai multe articole

Nou Sfaturi de nutriţie pentru femeile însărcinate
Sfaturi de nutriţie pentru femeile însărcinate Primul mit la care trebuie renunţat este cel conform căruia cu cât acumulezi mai multe kilograme în sarcină, cu atât cresc şansele să ai un bebeluş sănătos. Sau cu cât mănânci mai mult, cu atât îţi vei hrăni mai bine bebeluşul. +6 / 0 +6