Nevrita vestibulara

  • Facebook
  • Twitter
  • Google
+3

Neuronita vestibulară, cunoscută şi sub denumirea de nevrită vestibulară, constă din inflamaţia nervului vestibulocohlear, care se manifestă sub forma unui vertij sever. Nervul anterior menţionat este unul dintre cei 12 nervi cranieni; este localizat dinspre urechea internă către creier şi transmite informaţiile resimţite din mediu şi starea persoanei în context spaţial către creier. Cu toate că nevrita vestibulară este o afecţiune inflamatorie, aceasta poartă de obicei denumirea de neuropatie vestibulară. Originea sa este de regulă virală (de obicei este vorba despre o reactivare a virusului herpes simplex , dar în acelaşi timp poate fi şi un virus care determină pojarul, hepatita, poliomielita, gripa, etc.), sau uneori şi bacteriană. Boala poate apărea în perioada copilăriei, sau atunci când persoana în cauză se află deja la vârsta maturităţii, dar în general, diagnosticul se pune în cazul persoanelor cu vârste cuprinse între 40 şi 50 de ani.

Potrivit unor date specifice, rata de frecvenţă a acestei afecţiuni este de 3.5 în 100000 de cazuri de manifestare a acestei afecţiuni la oameni. Nevrita vestibulară se confundă în mod frecvent cu o altă afecţiune asemănătoare, şi anume - labirintita. Aceste două afecţiuni se asociază având cauze şi simptome similare, deşi pe lângă alte simptome, labirintita determină şi tulburarea auzului.

Vertijul

"Dacă o persoană are vertij, trebuie să se adreseze unui medic şi trebuie să facă acest lucru repede. Vertijul nu este doar o ameţeală, poate fi simptomul unei..."

Citeşte mai mult:
Vertijul: lumea se învârte»

Nevrita vestibulara. Simptome

Nevrita vestibulară se manifestă sub forma unei senzaţii severe de ameţeală – vertij, care debutează brusc. Persoana afectată simte ca şi cum totul în jurul său se învârteşte, sau ca şi cum ar fi aruncată dintr – o parte într – alta. Persoana în cauză resimte de asemenea şi o stare de ameţeală, echilibrul îi poate fi afectat, pot apărea stările de greaţă şi, uneori, chiar senzaţia de vomă. Toate aceste simptome tind să se agraveze atuni când persoana respectivă efectuează mişcări ale capului; simptomele tind să scadă în intensitate, atunci când persoana afectată se aşează şi stă liniştită.

Pacienţii se confruntă cu probleme, atunci când încearcă să se concentreze; realizarea activităţilor zilnice devine dificilă. În cazuri extrem de rare, pacienţii acuză şi o anumită senzaţie de durere la nivelul urechii; aceasta apare, de regulă, atunci când persoana respectivă se confruntă cu un caz de nevrită vestibulară de origine bacteriană.

Nevrita vestibulara. Cursul bolii

Debutul acestei afecţiunii este unul foarte brusc. Simptomele îşi fac simţită prezenţa în decurs de câteva ore. De regulă, nevrita vestibulară durează de la câteva zile, la câteva săptămâni. Evoluţia acestei afecţiuni poate varia destul de mult. De regulă, timp de două sau trei săptămâni, simptomele rămân destul destul de constante şi în cele din urmă, dispar. Uneori poate persista o uşoară senzaţie de ameţeală, sau chiar dezechilibru, timp de câteva luni la rând. Există şi alte cazuri, în care acţiunea bolii durează timp de câteva zile, pentru ca ulterior simptomele să dispară gradual (în medie, în timp de trei săptămâni). În cazuri extrem de rare, unul sau altul dintre aceste efecte reziduale, cum ar fi senzaţia de ameţeală, continuă să se manifeste timp de mai mulţi ani.

Nevrita vestibulara. Diagnostic

Diagnosticul de nevrită vestibulară se pune în urma interogării pacientului şi a examinării acestuia din urmă. Medicul ascultă cu atenţie acuzele aduse de pacient şi îl examinează. Nistagmusul orizontal (mişcări spasmotice, spontane ale ochiului pe plan orizontal) se poate observa frecvent în cazul nevritei vestibulare. De regulă, acest lucru devine şi mai evident, atunci când pacientul îşi îndreaptă privirea către partea opusă a urechii afectate. Nistagmusul este alcătuit din faze rapide şi faze încete. În timpul fazei rapide, ochii se mişcă mai spasmotic către partea urechii sănătoase. Se pune şi diagnosticul de tulburare de echilibru. Se examinează şi urechile pacienţilor, dar şi auzul acestora din urmă. De regulă nu este necesar a se efectua analize de laborator şi teste vizibile, pentru a se diagnostica nevrita vestibulară, deşi acestea pot ajuta la respingerea existenţei altor afecţiuni posibile.

Nevrita vestibulara. Tratament

De regulă, nevrita vestibulară se tratează numai la nivel simptomatic. Medicii pot prescrie tratament în baza unor medicamente antivirale sau antibacteriene, numai în cazuri extrem de rare, în funcţie de originea inflamaţiei care se suspectează. De regulă se prescriu acele medicamente care inhibă starea de vomă. În cazul în care pacientul continuă să vomeze destul de mult, este necesar să fie încurajat să consume din ce în ce mai multe lichide, pentru a se evita astfel deshidratarea. Pacienţilor care se confruntă cu apariţia acestei nevrite vestibulare ar trebui să li se explice faptul că boala va trece de la sine şi că pacienţii vor putea să se reîntoarcă la activităţile lor normale de zi cu zi. Se recomandă odihnă mai multă, evitarea consumului de alcool, stările de oboseală, precum şi tratarea cu atenţie a celorlalte afecţiuni, întrucât toţi aceşti factori anterior menţionaţi intensifică de regulă simptomele nevritei vestibulare. Pe perioada manifestării acestei afecţiuni, pacienţii nu trebuie să conducă sau să efectueze orice alte activităţi periculoase. Membrii familiei, sau persoanele din jur ar trebui nu numai să ajute persoana afectată să – şi desfăşoare activităţile de zi cu zi, ci să o şi ferească pe aceasta de posibilele vătămări ce apar atunci când pacientul cade la pământ în cazul unui vertij. Unui pacient ar trebui să i se prescrie reabilitarea fizică, dacă persistă anumite simptome, chiar după perioada de existenţă a bolii.

Nevrita vestibulara. Prevenție

Nu există mijloace profilactice specifice, care să asigure protecţie de încredere împotriva apariţiei nevritei vestibulare. Merită să se menţioneze faptul că 95% din persoanele care s – au confruntat cu un astfel de caz de nevrită vestibulară, nu se mai confruntă în prezent cu reapariţia acestei afecţiuni.

Articole pe aceeași temă

Trimite-ne opinia ta

Ultimele articole

Nou Dr. Raluca Jipa: „Vaccinarea antigripală ar trebui efectuată până la sfârșitul lunii octombrie”
Dr. Raluca Jipa: „Vaccinarea antigripală ar trebui efectuată până la sfârșitul lunii octombrie” În sezonul rece care se apropie, gripa se transmite foarte ușor, iar simptomele și complicațiile acesteia nu sunt de neglijat. Am discutat cu medicul specialist boli infecțioase Raluca Jipa despre cel mai bun moment să te vaccinezi pentru a preveni boala și despre tipul de vaccin indicat. +16 / 0 +16

Stil de viaţă echilibrat Mai multe articole

Nou 6 moduri prin care îţi sabotezi sistemul imunitar
6 moduri prin care îţi sabotezi sistemul imunitar Stilul tău de viaţă îţi poate afecta sistemul imunitar, care te poate proteja de germeni, viruşi şi boli cronice. Înlocuirea anumitor obiceiuri proaste te poate ajuta însă să îţi păstrezi sănătos sistemul imunitar. Verifică această listă pentru a vedea unde poţi face anumite schimbări. +21 / 0 +21

Alimentaţie sănătoasă Mai multe articole

Nou Nucul ține în frâu diabetul
Nucul ține în frâu diabetul Datorită conţinutului bogat de substanţe nutritive, nucile sunt recomandate pentru prevenirea bolilor de inimă, combaterea diabetului și pentru îmbunătăţirea memoriei. +11 / 0 +11

Diete Mai multe articole

Nou Cum slabesti pana la 10 kg mancand nuci
Cum slabesti pana la 10 kg mancand nuci Nucile nu ingrasa! De fapt, se afla in capul listei ca fiind cele mai sanatoase fructe oleaginoase si este pacat sa nu profitam de beneficiile pentru sanatate si silueta daca tot a venit toamna. Partea buna este ca se pastreaza destul de bine si putem apela oricand la dieta cu nuci, care este inspirata din dieta mediteraneana. +6 / 0 +6

Boli și stări Mai multe articole

Nou Dr. Raluca Jipa: „Vaccinarea antigripală ar trebui efectuată până la sfârșitul lunii octombrie”
Dr. Raluca Jipa: „Vaccinarea antigripală ar trebui efectuată până la sfârșitul lunii octombrie” În sezonul rece care se apropie, gripa se transmite foarte ușor, iar simptomele și complicațiile acesteia nu sunt de neglijat. Am discutat cu medicul specialist boli infecțioase Raluca Jipa despre cel mai bun moment să te vaccinezi pentru a preveni boala și despre tipul de vaccin indicat. +16 / 0 +16

Sănătatea femeilor Mai multe articole

Nou Ce modificări suferă vaginul unei femei după 30 de ani
Ce modificări suferă vaginul unei femei după 30 de ani Odată cu trecerea timpului, nu numai pielea îmbătrâneşte, ci şi zona intimă, la fel ca restul corpului, numai că aceste semne nu sunt vizibile aşa cum sunt ridurile, pe care le vedeţi zilnic în oglindă. +17 / 0 +17

Sănătatea bărbaților Mai multe articole

Pentru mamici însărcinate Mai multe articole

Nou Sfaturi de nutriţie pentru femeile însărcinate
Sfaturi de nutriţie pentru femeile însărcinate Primul mit la care trebuie renunţat este cel conform căruia cu cât acumulezi mai multe kilograme în sarcină, cu atât cresc şansele să ai un bebeluş sănătos. Sau cu cât mănânci mai mult, cu atât îţi vei hrăni mai bine bebeluşul. +6 / 0 +6