Otita externa

  • Facebook
  • Twitter
  • Google

Otita externă este o inflamaţie a conductului auditiv extern (aceasta se întinde de la timpan şi până la urechea externă).

Principala cauză a otitei externe o reprezintă apa care rămâne în ureche după ce înotăm. Aceasta creează un mediu umed şi propice înmulţirii bacteriilor. Din acest motiv, otita externă mai este adeseori numită şi urechea înotătorului. Introducerea degetelor, a articolelor din bumbac sau a altor asemenea obiecte străine în ureche, conduce de asemenea la lezarea barierei naturale a urechii şi la apariţia otitei. De regulă, otita externă este cauzată de bacterii (Pseudomonas aeruginosa, Stafilococul auriu, bacteriile din grupa Proteus). Viruşii sau fungii (Aspergillus, Candida) ocupă locul doi în materie de cauze ale otitei.

Factorii de risc în materie de contractare a unei otite externe sunt: această boală apare cu o frecvenţă mai crescută în rândul înotătorilor; practicarea înotului în ape murdare (cum sunt, spre exemplu, lacurile); persoane care prezintă conducte auditive înguste; curăţarea în mod frecvent şi fără prea multă grijă a urechilor, căştile pe care le purtăm pe urechi pot constitui de asemenea un factor care predispune la apariţia otitei externe.

Otita externa. Simptome

Simptomele obişnuite în cazul unei otite externe sunt, după cum urmează: senzaţie de prurit resimţită la nivelul conductului auditiv; inundarea cavităţii urechii; secreţie limpede, apoasă din ureche; disconfort când mişcăm urechea (spre exemplu, atunci când întindem lobul urechii), congestia urechii. Senzaţia de prurit se intensifică odată cu avansarea bolii şi se poate transforma într – o durere acută de urechi; urechea se poate înroşi intens, iar secreţiile se pot intensifica (acestea pot fi chiar şi purulente – de culoare galbenă sau verzuie). Pacientul poate acuza senzaţia de „urechi înfundate", auzul poate slăbi ca şi eficienţă, sau poate dispărea cu totul. Pe măsură ce boala evoluează, creşte şi temperatura corpului, ganglionii limfatici regionali se pot inflama, urechii se pot inflama de asemenea, iar secreţiile pot astupa complet conductul auditiv; o durere severă poate difuza dinspre ureche către zona feţei, gâtului sau de o parte a capului.

Otita externa. Cursul bolii

Există mai multe faze clinice ale otitei externe:
Faza iniţială – simptomele sunt uşoare, exista o slabă senzaţie de prurit şi de disconfort în ureche şi abia dacă există puţine secreţii transparente la nivelul urechii; în cazuri rare, pacientului poate acuza congestia urechii.

Faza inflamatorie acută –simptomele se fac resimţite: pruritul creşte în intensitate; la nivelul urechii poate exista o durere ce poate difuza spre zona feţei, a capului şi a gâtului; urechea se înroşeşte şi se inflamează; o secreţie purulentă începe să curgă din conductul auditiv; poate exista chiar şi o lezare a auzului; prezenţa febrei şi o indispoziţie generală.

Faza inflamatorie cronică – Dacă nu beneficiază de tratament, sau dacă tratamentul prescris nu este unul corespunzător, otita externă poate lua o formă cronică. Posibilele complicaţii în materie de otită externă inflamatorie cronică includ următoarele: pierderea temporară a auzului; infectarea ţesuturilor profunde (celulita); lezarea oaselor şi a cartilagiilor (această complicaţie apare cu precădere în rândul pacienţilor care suferă de diabet şi al persoanelor cu un slab sistem imunitar); extinderea infecţiei (infecţia urechii externe poate trece la structurile mai profunde ale urechii, precum şi la creier).

Otita externa. Diagnostic

Diagnosticul are la bază următoarele aspecte:
Intervievarea pacientului în vederea punerii unui diagnostic – pacientul îşi expune simptomele de care acuză (pruritul resimţit la nivelul conductului auditiv, inflamaţia, secreţiile de la nivelul urechii, durerea).

Examenul fizic – medicul observă cavitatea urechii cu ajutorul unui dispozitiv special (otoscopul). În cazul unei otite externe, vor fi vizibile semnele unei inflamaţii: inflamarea conductului auditiv, înroşire, prezenţa secreţiilor. Se observă şi timpanul, pentru a se constata dacă a fost lezat de infecţia respectivă.

Otita externa. Tratament

Prin tratament, se urmăreşte în principal eliminarea infecţiei. Modalităţile de tratament sunt următoarele:
Curăţarea urechii: urechea se spală în mod delicat, cu soluţie salină sau cu apă.

Picături pentru urechi: în funcţie de ce anume a cauzat apariţia bolii, medicul poate prescrie un antibiotic (cu scopul de a elimina bacteriile), un medicament antifungic (pentru eliminarea fungilor) şi o medicaţie steroidiană (pentru reducerea inflamaţiei). În eventualitatea în care antibioticul administrat la nivel local nu dă rezultate, medicul poate prescrie şi antibiotice care vor fi administrate pe cale orală. Se pot folosi şi medicamentele antiinflamatorii nesteroidiene, pentru înlăturarea durerii, atunci când febra este mai mare de 38.5 grade Celsius (se recomandă antipiretice pentru scăderea temperaturii).

Pe perioada tratamentului, urechea trebuie protejată de schimbările de temperatură, leziuni şi umiditate.

Otita externa. Prevenție

Măsuri preventive pentru evitarea otitei externe:
Menţinerea unui mediu uscat la nivelul urechilor – uscarea urechilor după practicarea înotului, pentru a preveni acumularea de apă, ceea ce poate constitui un mediu prielnic pentru bacterii.
A se evita practicarea înotului în ape poluate.

Curăţarea urechilor cu foarte mare atenţie – este important să nu împingeţi prea adânc beţişoarele de urechi, întrucât vă puteţi leza urechea. Este la fel de important şi a se evita introducerea degetelor şi a căştilor în urechi.

Articole pe aceeași temă

Trimite-ne opinia ta

Ultimele articole

Nou Sindromul de hiperstimulare ovariana - cauze, simptome, tratament
Sindromul de hiperstimulare ovariana - cauze, simptome, tratament Atunci cand se pune diagnosticul de infertilitate, deseori se ia in calcul efectuarea unei fertilizari in vitro. FIV este o procedura medicala ce cuprinde mai multi pasi si este recomandata atunci cand alte tratamente clasice de infertilitate sau alte metode de reproducere asistata, cum este inseminarea artificiala, au esuat. +10 / 0 +10

Stil de viaţă echilibrat Mai multe articole

Nou 11 exercitii pentru gimnastica mintii
11 exercitii pentru gimnastica mintii In zilele noastre, orice aparat pe care il cumperi vine cu un manual de utilizare. Cumperi un cuptor cu microunde si vine cu un manual de 120 de pagini. Ce sa faci si ce sa nu faci. Cum sa folosesti optim ca sa isi pastreze garantia. La ce folosesc butoanele si alte detalii mai mult sau mai putin importante. +19 / 0 +19

Alimentaţie sănătoasă Mai multe articole

Nou Brânca-ursului reglează tensiunea
Brânca-ursului reglează tensiunea Cunoscută și ca „ginsengul românesc“, brânca ursului ajută la reglarea tensiunii arteriale și la tratarea sterilității. Mai este numită și „planta dragostei,“ întrucât crește dorința sexuală. +6 / 0 +6

Diete Mai multe articole

Nou Supe cremă pentru detoxificare
Supe cremă pentru detoxificare Supele nu sunt doar un simple preparate culinare care să îți potolesc foamea. Cu ajutorul lor vei putea să elimini toxinele din corp și să te bucuri de o sănătate de fier. +11 / 0 +11

Boli și stări Mai multe articole

Nou 14 motive să bei mai multă apă
14 motive să bei mai multă apă Mai ales acum, vara, organismul nostru are nevoie de apă. Pentru că deshidratarea are repercusiuni grave asupra sănătăţii noastre, iată mai jos 14 motive pentru care apa este atât de importantă în viaţa ta. +14 / 0 +14

Sănătatea femeilor Mai multe articole

Nou Sindromul de hiperstimulare ovariana - cauze, simptome, tratament
Sindromul de hiperstimulare ovariana - cauze, simptome, tratament Atunci cand se pune diagnosticul de infertilitate, deseori se ia in calcul efectuarea unei fertilizari in vitro. FIV este o procedura medicala ce cuprinde mai multi pasi si este recomandata atunci cand alte tratamente clasice de infertilitate sau alte metode de reproducere asistata, cum este inseminarea artificiala, au esuat. +10 / 0 +10

Sănătatea bărbaților Mai multe articole

Pentru mamici însărcinate Mai multe articole

Nou Sfaturi de nutriţie pentru femeile însărcinate
Sfaturi de nutriţie pentru femeile însărcinate Primul mit la care trebuie renunţat este cel conform căruia cu cât acumulezi mai multe kilograme în sarcină, cu atât cresc şansele să ai un bebeluş sănătos. Sau cu cât mănânci mai mult, cu atât îţi vei hrăni mai bine bebeluşul. +6 / 0 +6