Parkinson

  • Facebook
  • Twitter
  • Google

Boala Parkinson este o afecţiune progresivă neurodegenerativă, care rezultă din moartea celulelor cerebrale care generează neurotransmițătorul dopamină. Lipsa dopaminei se manifestă prin simptome caracteristice bolii Parkinson. În plus față de asta, creierul produce particule microscopice specifice numite "corpi Lewy". Cauza bolii este necunoscută la această dată. Mai mult de 90% din cazuri se manifestă spontan (sporadic), se crede că apariția bolii poate fi indusă de anumiţi factori de mediu și de factori genetici. Factorii de mediu deosebit de importanți, care pot duce la manifestarea bolii Parkinson, includ contactul cu ierbicide, pesticide, insecticide. Mai puțin de 10% din cazurile de boală dispun de gene specifice, care pot conduce la boală.

Parkinson. Simptome

Simptomele caracteristice bolii Parkinson sunt cauzate de lipsa dopaminei în creier. Boala este caracterizată printr-o triadă de simptome. În primul rând - tremurul brațelor și picioarelor în stare de repaus (tremor de repaus), care amintește- rostogolirea pilulei. Tremurul dispare prin mişcare voluntară. În al doilea rând - rigiditatea a piciorului, brațului și mușchilor gâtului. Prin creșterea tonusului muscular și mușchii încordați, devine dificilă mişcarea braţelor, picioarelor sau capului. În al treilea rând - ritmul lent de circulare (bradikinezie), atunci când devine dificilă iniţierea unei mișcări (de exemplu, pentru a începe mersul pe jos), fața apare lipsită de emoţii iar mișcarea mâinilor dispare atunci când se merge pe jos.
În adară de acestea, boala Parkinson are şi alte simptome, care variază în funcție de pacient. Acestea simptome sunt: instabilitate posturală (pacientul cade ușor dacă este împins; acest simptom se manifestă , în etapele avansate ale bolii Parkinson), afectarea simțului olfactiv, constipație, tulburări de somn, spasme musculare, transpirație, dermatită, pierderea funcției sexuale, depresie, psihoză, demență, etc.

Parkinson. Cursul bolii

Debutul bolii este de obicei lent și greu de remarcat. Aceasta se manifestă de multe ori prin diminuarea sau dispariţia simțului olfactiv al pacienților, dar ei rareori dau importanță acestui lucru. Calitatea somnului pacientului se agravează, de asemenea. Ceea ce determină pacienții să caute un tratament, este de obicei triada de simptome. Acestea se manifestă asimetric (de exemplu, la tremorul în repaus al unui braț sau a unui picior cu rigiditate, mâna sau celălalt picior sunt în stare normală). Pe măsură ce boala progresează în timp, simptomele încep să se manifeste în tot corpul. Persoanele cu boala Parkinson sau cei apropiați lui, observă că mișcarea mâinilor dispare, atunci când acesta merge pe jos, sau că pacientul de multe ori se împiedică (devine dificil să pășească peste cadrul portierelor). Simptomele evoluează și devin mai intense în timp. Persoana consideră că este dificil să aibă grijă de sine, să efectueze treburile casei, să mănânce și în cele din urmă - să meargă. Înainte de cura medicamentoasă, 65% dintre persoanele cu boala Parkinson decedează la10 de ani de la debutul bolii. Progresul în dezvoltarea de medicamente a ajutat la reducerea mortalității pacienților cu 50%.

Parkinson. Diagnostic

Boala este diagnosticată în funcţie de suferinţle pacientului. Cu cele trei simptome inițiale – tremor de repaus, rigiditate și lentoarea în mișcări - ar putea fi foarte probabil să reprezinte boala Parkinson. Un debutul asimetric al bolii, instabilitatea posturală , parcursul bolii și un răspuns pozitiv la tratament confirmă diagnosticul de boala Parkinson.
Nu există semne testate de laborator, care ar sugera prezența bolii.
Neuroimagistica, cum ar fi imagistica prin rezonanță magnetică sau tomografia computerizată, nu sunt edificatoare pentru diagnosticul boalii Parkinson.
Neuroimagistica complicată și costisitoare, cum ar fi PET (tomografie cu emisie de pozitroni) sau SPECT ( tomografie computerizata cu o singură emisie de fotoni) poate arăta modificări la nivelul creierului, dar astfel de teste nu este aplicabile în practica de zi cu zi.

Parkinson. Tratament

Medicamentele utilizate pentru boala Parkinson au îmbunătățit foarte mult calitatea viații și au prelungit durata de viață a pacienților.
Principalul tip de medicamente administrate pentru tratarea bolii Parkinson sunt suplimenți ai sistemul nervos central cu neurotransmițătorul numit dopamină, de care organismul, care suferă de această boală, are nevoie. Tratamentul presupune precursori metabolici ai dopaminei (organismul îi transformă în dopamină), precum și medicamente care se leagă de receptorii de dopamină și acționează ca dopamina
(agoniști ai dopaminei).
Un alt grup de medicamente este utilizat pentru a proteja neuronii din creier încetinind astfel progresia simptomelor.
O alternativă a tratamentului medicamentos este tratamentul chirurgical.

Parkinson. Prevenție

Deoarece cauzele bolii Parkinson nu sunt cunoscute, nu există nici o profilaxie eficientă. Se recomandă să se evite contactul cu pesticidele, cu ierbicidele și cu insecticidele. Este indicat consumul de legume proaspete și alimente bogate în vitamine. Evitarea consumării în exces a cărnii roşii şi a produselor lactate.

Parkinson. Altele

Istoric: Trimiterile la boala Parkinson pot fi găsite deja în India antică. Vechii medici indieni foloseau, pentru a denumi această boală, termenul de Kampavata. În Occident această boală, denumită în continuare "paralizie prin scuturare sau prin agitare", a fost menționată pentru prima dată, în scrierile lui Galen în secolul 2 d.Hr. Prima descrierea mai detaliată a bolii a fost publicată în 1817 de către James Parkinson – care a descris 6 pacienți cu " paralizie prin scuturare sau prin agitare ". Aproximativ 60 de ani mai târziu, un celebru neurolog francez Jean-Martin Charcot a început cercetarea mai amănunțită a acestei boli și a numit-o după James Parkinson. În 1960 au fost determinate diferențele dintre creierul unei persoane sănătoase și al unei persoane cu boala Parkinson. Același an a marcat începutul producției medicamentului numit levodopa, care a devenit standardul de aur în tratamentul bolii Parkinson.
Incidența: Boala Parkinson este una dintre cele mai frecvente tulburări neurologice suferite de ~ 1% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 60 de ani și mai mult. Bărbații suferă de această boală de 1,5 ori mai des decât femeile. Albii sunt mai sensibili la aceasta decât oamenii de culoare. Forma de boala Parkinson juvenilă se manifestă la persoanele mai tinere de 40 de ani.

Articole pe aceeași temă

Trimite-ne opinia ta

Ultimele articole

Nou Laptele de capră, antiinflamator natural
Laptele de capră, antiinflamator natural Când vine vorba despre lactate, laptele de vacă rămâne cel mai cunoscut și folosit, însă nu trebuie să neglijezi nici laptele de capră! +4 / 0 +4

Stil de viaţă echilibrat Mai multe articole

Nou Este aerul conditionat daunator sanatatii? Argumente pro si contra
Este aerul conditionat daunator sanatatii? Argumente pro si contra Este aerul conditionat atat de nociv starii de sanatate precum se vehiculeaza? Nu de mult timp, aerul conditionat a fost considerat luxul necesar pentru supravietuirea in birouri sau transport public pe vreme caniculara, in perioada verii. Din pacate, utilizat in mod abuziv, la temperaturi foarte joase si fara a fi intretinut in mod... +5 / 0 +5

Alimentaţie sănătoasă Mai multe articole

Nou Laptele de capră, antiinflamator natural
Laptele de capră, antiinflamator natural Când vine vorba despre lactate, laptele de vacă rămâne cel mai cunoscut și folosit, însă nu trebuie să neglijezi nici laptele de capră! +4 / 0 +4

Diete Mai multe articole

Nou 7 mituri despre consumul de somon
7 mituri despre consumul de somon Beneficiile consumului de peşte gras, între care se numără şi somonul, sunt numeroase şi atestate ştiinţific. Printre acestea putem aminti: reduce riscul de boli coronariene, de infarct, de Alzheimer şi previne apariţia degenerescenţei maculare, principala cauză a orbirii la persoanele trecute de vârsta de 50 de ani. +5 / 0 +5

Boli și stări Mai multe articole

Nou Cum poţi preveni exfolierea şi ruperea unghiilor : 12 sfaturi pentru o manichiură perfectă
Cum poţi preveni exfolierea şi ruperea unghiilor : 12 sfaturi pentru o manichiură perfectă Ştim cu toate cât de enervante sunt momentele când unghiile ni se rup şi cât de mult le urâm. Dacă se întâmplă să ţi se rupă o unghie în mod accidental este perfect normal. Dar dacă unghiile tale se rup, exfoliază... +5 / 0 +5

Sănătatea femeilor Mai multe articole

Nou Steriletul: avantaje şi dezavantaje
Steriletul: avantaje şi dezavantaje Grija unei sarcini nedorite este printre primele pe care vrem să le tăiem de pe lista personală, iar acum avem atâtea opţiuni, încât numai informate trebuie să fim. Steriletul, cu bune şi rele, cu mituri şi laude, intră şi el în rândul opţiunilor şi merită luat în calcul. +6 / -1 +5

Sănătatea bărbaților Mai multe articole

Pentru mamici însărcinate Mai multe articole

Nou Depresia după naştere: de ce apare şi cum o putem învinge
Depresia după naştere: de ce apare şi cum o putem învinge Depresia postnatală este o condiţie medicală care afectează până la 15% dintre femei în primul an de la naştere. Un dezechilibru poate apărea atât în cazul unui avort spontan, cât şi în cazul naşterii normale, a naşterii cu făt mort sau a adopţiei. +5 / 0 +5