Rinita alergica

  • Facebook
  • Twitter
  • Google
+3
1

Rinita alergică (febra fânului) – inflamaţia mucoasei nazale, provocate de alergeni şi condiţionată de imunoglobulina E (IgE) care, din perspectivă clinică, se aseamănă de regulă cu o răceală comună. Cu toate acestea, febra fânului, spre deosebire de rinita infecţioasă, nu reprezintă o patologie virală, ci doar rezultatul răspunsului imunitar al unei persoane la substanţele externe inhalate. Aceste substanţe poartă denumirea de alergeni. Alergenii pot prezenta o origine proteică, sau non – proteică, denumiţi şi hapteni.

În mediul înconjurător, cantitatea de anumiţi alergeni creşte în anumite perioade ale anului, ca de exemplu, în ceea ce priveşte febra fânului, care este cauzată de polenul copacilor, iarbă, buruieni, sporii ciupercilor microscopice, sezonalitatea este un lucru obişnuit. În vreme ce alergia la căpuşele de praf, mucegaiuri, blana şi epiderma animalelor domestice, penele păsărilor, gândaci, provoacă în mod constant o serie de simptome neplăcute şi deranjante. În trecut, rinita alergică era împărţită în rinită de tip sezonal şi non – sezonal. În prezent nu se mai aplică această clasificare iar rinita se împarte în rinită episodică şi rinită permanentă. Poate apărea de asemenea şi rinita de profesie, provocată de o serie de factori care au legătură cu activitatea desfăşurată la locul de muncă. Diagnosticul de rinită alergică episodică se pune atunci când simptomele neplăcute apar mai rar de patru zile pe săptămână, sau tind să apară la mai puţin de 4 săptămâni. Dacă simptomele ţin mai mult de 4 zile pe săptămână sau durează mai mult de 4 săptămâni, se spune că persoana respectivă suferă de rinită alergică permanentă.

O cauză a alergiilor o pot reprezenta anumite medicamente, fumatul, anumite parfumuri, poluarea din mediul înconjurător, vremea rece, clima uscată, anumite vopseluri, aerosolii, conservanţii, alimentaţia superficială timpurie, stilul de viaţă occidental. S – a constatat că un rol important îl joacă şi factorul ereditar, ba chiar şi perioada din an când s – a născut persoana respectivă. Rinita alergică este o boală cu prevalenţă la scară largă. Aceasta apare în rândul populaţiei într – un procent de 5 până la 30 %.

Alergiile cutanate

"Eczeme, urticarii, prurit… Toate aceste simptome pot fi provocate de alergiile cutanate, însă pot..."

Citește mai mult:
Cum să scapi de alergiile cutanate»

Rinita alergica. Simptome

Principalele simptome care permit emiterea unei ipoteze cu privire la posibilitatea existenţei unui caz de febră a fânului, sunt reprezentate de strănut, rinoree (secreţii apoase din nas), inflamaţia de la nivelul nasului şi senzaţia de mâncărime. Se poate presupune existenţa unei alergii dacă se produce unul sau apar mai mulţi dintre factorii enumeraţi. De asemenea un alt semn care ar trebui să ne îngrijoreze este şi afectarea respiraţiei pe nas. Din cauza inflamaţiei de natură alergică ochii pot lăcrima. Dacă procesele alergice se dezvoltă în mucoasa sinusală, pot apărea tusea seacă şi senzaţia de durere în zona sinusurilor.

Zona genelor se inflamează şi poate căpăta o culoare albăstrie. Din cauza mucoasei nazale inflamate, funcţia de drenaj a urechii este afectată, astfel că începe să se acumuleze lichid în urechea medie dând senzaţia de ureche „greoaie”, amorţită, iar acest lucru duce la scăderea auzului. Atunci când recidivează o otită sezonală, în urechea medie se formează o serie de adeziuni care pot determina pierderea ireversibilă a auzului. Din cauza afectării respiraţiei pe nas, somnul din timpul nopţii este unul de o slabă calitate, astfel că persoana în cauză se simte obosită, ca şi cum nu s – ar fi odihnit, iar performanţa unei astfel de persoane este redusă. În cazul rinitei alergice care apare sezonal, sunt comune existenţa unei rinoree acute, a conjunctivitei, o serie de recidive anuale, apariţia unor simptome simiare, care se produc de regulă atunci când persoana se află afară, şi care evoluează atunci când vremea e senină, uscată şi însorită şi care se mai domolesc atunci când persoana se află într – o încăpere închisă, acasă, sau atunci când plouă.

Rinita alergică permanentă (ne-sezonală) se manifestă sub forma unei rinoree cronice, sforăit timbrul vocii “nazal”, afectarea mirosului. Această stare se agravează atunci când persoana se află într – un spaţiu închis. Dacă persoana în cauză nu strănută în mod constant, prezintă o inflamaţie la nivelul nasului, prevalează afectarea permanentă a mirosului, recidivează sinuzita cronică şi astmul, dar nu este prezentă lăcrimarea ochilor, este foarte probabil ca acea persoană să sufere de o rinită alergică permanentă. Dacă persoana strănută, există o lăcrimare constantă, dar nasul nu este blocat iar mirosul nu este afectat – avem de – a face cu un caz de rinită alergică episodică.

Rinita alergica. Cursul bolii

Rinoreea de natură alergică apare imediat după contactul cu alergenul respectiv. Alergia se dezvoltă în mai multe etape. După ce o persoană sănătoasă vine în contact cu alergenul respectiv, din cauza răspunsului imunitar schimbat, începe producţia în organism a imunoglobulinei E (IgE). Aceasta se conectează la celulele care se regăsesc în nas, pe tegument, la plămâni, în zona gâtului şi a ochilor, prin intermediul unor anumiţi receptori. Exact din acest motiv toate simptomele neplăcute se produc în zona ochilor, a plămânilor, a tegumentului şi a gâtului. Atunci când persoana în cauză intră pentru o a doua oară în contact cu alergenul respectiv, IgE este deja conectată la celulele profunde. În timpul interacţiunii, sunt extrase din aceste celule substanţe bioactive, precum histamina, prostoglandina, bradikinina. Simptomele neplăcute şi deranjante sunt cauzate chiar de aceste substanţe.

Rinita alergica. Diagnostic

De regulă, rinita alergică se confundă cu cea infecţioasă, astfel că pentru a face diferenţa între aceste afecţiuni este necesar să ne reamintim câteva diferenţe care sunt comune celor două. În cazul alergiei sunt comune secreţiile transparente, apoase din nas, în cazul infecţiei sunt comune secreţiile cu puroi. În cazul rinitei infecţioase, ca şi în cazul alergiei, sezonalitatea este un lucru obişnuit, deşi alergia are legătură cu polenul iar infecţia este legată de o infecţie virală activată. Cea din urmă ţine 5-7 zile, simptomele alergice dispar după ce contactul cu alergenul ia sfârşit. Este de asemenea important să ne reamintim faptul că există şi o oarecare tendinţă ereditară de manifestare a acestor alergii, astfel că dacă unul dintre părinţi prezintă alergii, posibilitatea ca şi copiii să prezinte alergii este foarte mare. Infecţia se transmite printr – un mijloc comun de transmitere, ca de exemplu, în timpul contactul direct sau non – direct, pe cale aeriană. Astfel că, atunci când se emite ipoteza potrivit căreia o persoană ar suferi de febra fânului, trebuie să consultăm un otolaringolog. Doar medicul este cel care poate spune motivul exact al neplăcerilor care ne deranjează.

Diagnosticul de alergie se pune în mai multe etape. Într – o primă fază – se ascultă acuzele aduse de pacient – se realizează anamneza. Este foarte important să se afle care este alimentaţia pacientului, ce medicamente foloseşte acesta din urmă, când anume au început să apară simptomele de care se plânge, când s – au oprit, care sunt condiţiile în care pacientul îşi desfăşoară activitatea, pe ce tip de perne doarme acesta, dacă deţine orice tip de animale domestice. Astfel există posibilitatea să ghicim ce anume alergen provoacă simptomele respective. Examinarea cavităţii nazale – se efectuează rinoscopia şi endoscopia nazală. La o privire obişnuită: pulsaţiile alergice, salutul alergic; mucoasa nazală este albicioasă, inflamată şi cianotică. Se elimină alte posibile cauze precum anumite particularităţi anatomice, existenţa polipilor sau altele asemănătoare. Se prescriu mostre alergice efectuate de alergologi şi de imunologi. Se realizează şi analizele de sânge. Se observă secreţia nazală pentru a stabili eozinofilia.

Radiografia îi poate furniza, de asemenea, medicului, o serie de informaţii necesare. Uneori pentru confirmarea diagnosticului se pot prescrie anumite medicamente şi se observă dacă starea pacientului se agravează când acesta consumă aceste medicamente.

Rinita alergica. Tratament

Rinita alergică se tratează de la caz la caz, deşi principiile majore în materie de tratament nu se schimbă – înlăturarea alergenului din mediul înconjurător, tratamentul medicamentos, precum şi imunoterapia specifică. Alergenii se înlătură prin aruncarea covoarelor, a aşternuturilor de pat, prin evitarea intrării în contact cu polenul, precum şi cu animalele domestice. Este interzis fumatul şi prezenţa în locuri unde se fumează. Cu ajutorul unor mijloace speciale se extermină ciupercile microscopice, mucegaiul, gândacii şi căpuşele de praf din locuinţe. Tratamentul pe bază de medicamente este doar unul simptomatic şi nu trebuie să se aştepte o recuperare completă doar în baza acestuia din urmă. Deşi atunci când se urmează tratamentul prescris, starea pacientului se ameliorează, acesta putând să se odihnească bine noaptea şi astfel performanţa acestuia sporeşte.

Principalele grupe de medicamente sunt: antihistaminice (cu acţiune locală şi sistemică), decongestionante (cu acţiune locală şi cu întrebuinţare pe cale orală), glucocorticosteroizi (cu acţiune locală şi sistemică), stabilizatori ai celulelor profunde.

Singura modalitate de tratare a acestei afecţiuni o reprezintă imunoterapia specifică.

Aceasta este indicată în cazurile în care este imposibilă înlăturarea alergenului din mediul înconjurător timp de cel puţin 2 luni de zile. Esenţa acestui tratament – obişnuirea organismului alergic cu alergenul respectiv. Se realizează prin administrarea alergenului în doze mari pentru o lungă perioadă de timp. Un astfel de tratament se poate realiza numai de către medicii specialişti – alergologi şi imunologi şi poate dura între 2 şi până la 5 ani de zile.

Rinita alergica. Prevenție

Singura modalitate de a trata rinita alergică este aceea de a se evita intrarea în contact cu alergenul cauzator. Este importantă menţinerea unui stil de viaţă sănătos. Se interzice fumatul şi prezenţa în spaţiile unde se fumează întrucât fumul de ţigară, precum şi rinita alergică netratată la timp pot fi consecinţa unui astm bronşic.

Articole pe aceeași temă

  • Iulia Diana / 2016-03-25 11:21:02

    Si eu am alergie la praf, polen, par de animale si nu numai, insa de ceva timp am gasit un nou remediu natural de la Hay Max. Imi place foarte mult pentru ca este sub forma de crema si trebuie doar sa ma dau cu ea la nas si in jurul ochilor ca sa nu mai lacrimez. L-am gasit pe site-ul Longeviv.

Trimite-ne opinia ta

Ultimele articole

Nou Sindromul de hiperstimulare ovariana - cauze, simptome, tratament
Sindromul de hiperstimulare ovariana - cauze, simptome, tratament Atunci cand se pune diagnosticul de infertilitate, deseori se ia in calcul efectuarea unei fertilizari in vitro. FIV este o procedura medicala ce cuprinde mai multi pasi si este recomandata atunci cand alte tratamente clasice de infertilitate sau alte metode de reproducere asistata, cum este inseminarea artificiala, au esuat. +10 / 0 +10

Stil de viaţă echilibrat Mai multe articole

Nou 11 exercitii pentru gimnastica mintii
11 exercitii pentru gimnastica mintii In zilele noastre, orice aparat pe care il cumperi vine cu un manual de utilizare. Cumperi un cuptor cu microunde si vine cu un manual de 120 de pagini. Ce sa faci si ce sa nu faci. Cum sa folosesti optim ca sa isi pastreze garantia. La ce folosesc butoanele si alte detalii mai mult sau mai putin importante. +19 / 0 +19

Alimentaţie sănătoasă Mai multe articole

Nou Brânca-ursului reglează tensiunea
Brânca-ursului reglează tensiunea Cunoscută și ca „ginsengul românesc“, brânca ursului ajută la reglarea tensiunii arteriale și la tratarea sterilității. Mai este numită și „planta dragostei,“ întrucât crește dorința sexuală. +6 / 0 +6

Diete Mai multe articole

Nou Supe cremă pentru detoxificare
Supe cremă pentru detoxificare Supele nu sunt doar un simple preparate culinare care să îți potolesc foamea. Cu ajutorul lor vei putea să elimini toxinele din corp și să te bucuri de o sănătate de fier. +11 / 0 +11

Boli și stări Mai multe articole

Nou 14 motive să bei mai multă apă
14 motive să bei mai multă apă Mai ales acum, vara, organismul nostru are nevoie de apă. Pentru că deshidratarea are repercusiuni grave asupra sănătăţii noastre, iată mai jos 14 motive pentru care apa este atât de importantă în viaţa ta. +14 / 0 +14

Sănătatea femeilor Mai multe articole

Nou Sindromul de hiperstimulare ovariana - cauze, simptome, tratament
Sindromul de hiperstimulare ovariana - cauze, simptome, tratament Atunci cand se pune diagnosticul de infertilitate, deseori se ia in calcul efectuarea unei fertilizari in vitro. FIV este o procedura medicala ce cuprinde mai multi pasi si este recomandata atunci cand alte tratamente clasice de infertilitate sau alte metode de reproducere asistata, cum este inseminarea artificiala, au esuat. +10 / 0 +10

Sănătatea bărbaților Mai multe articole

Pentru mamici însărcinate Mai multe articole

Nou Sfaturi de nutriţie pentru femeile însărcinate
Sfaturi de nutriţie pentru femeile însărcinate Primul mit la care trebuie renunţat este cel conform căruia cu cât acumulezi mai multe kilograme în sarcină, cu atât cresc şansele să ai un bebeluş sănătos. Sau cu cât mănânci mai mult, cu atât îţi vei hrăni mai bine bebeluşul. +6 / 0 +6