Ruptura de menisc

  • Facebook
  • Twitter
  • Google

Meniscul este o structură cartilaginoasă sub forma literei C, situată la articulaţia genunchiului, între femur şi tibie. Ambii genunchi au două meniscuri (unul intern şi unul extern). Funcţia meniscului este aceea de a amortiza şocul şi de a stabiliza articulaţia. Tulburarea în cadrul căreia meniscul se fisurează, sau se rupe, poartă denumirea de ruptură de menisc.

Meniscurile se pot rupe ca urmare a diverselor leziuni, atunci când genunchiul este rotit sau este supus unei presiuni mari, sau în cazul în care se exercită o lovire puternică şi directă asupra genunchiului.

Meniscurile se uzează odată cu înaintarea în vârstă. Şi atunci, chiar şi o leziune minoră poate fi suficientă pentru a – i rupe. Sportivii (cu precădere fotbaliştii, tennismenii şi basketball – iştii) prezintă un risc sporit de a suferi o astfel de ruptură de menisc. Grupul de risc include şi alte persoane, ca urmare a modificărilor ce survin ca urmare a înaintării în vârstă.

Ruptura de menisc. Simptome

Simptomele variază în funcţie de meniscul a cărui ruptură s – a produs. Ruptura meniscului intern se caracterizează prin durere la partea din interior a genunchiului, pe când ruptura de menisc extern se manifestă prin durere la nivelul exteriorului genunchiului. Un menisc rupt este fixat în poziţia îndoit şi încercarea este de a întinde, roti sau de a încrucişa picioarele. Toate acestea antrenează o durere acută şi severă (atunci când o parte din menisc se rupe şi rămâne blocată în zona articulaţiei). Alte semne tipice ce pot fi enumerate, sunt: inflamarea, înroşirea, şocul acustic şi fisurarea genunchiului lezat.

Ruptura de menisc. Cursul bolii

Dacă persoana beneficiază de repaus în urma traumei suferite – durerea, inflamaţia şi procesul de înroşire pot să cedeze într – o oarecare măsură, dar toate aceste simptome îşi pot face din nou simţită prezenţa, la prima încercare de a vă mişca în mod activ. Meniscul nu se vindecă de la sine, întrucât nu are vase de sânge care să – l ajute să se regenereze. În cazul în care meniscul este complet rupt şi nu beneficiază de tratament, poate conduce la diverse complicaţii, cum ar fi rigiditatea totală a genunchiului, sau un unghi semnificativ redus de mişcare, precum şi o durere severă constantă. Persoanele care au o ruptură de menisc la genunchi prezintă de asemenea un risc sporit de a dezvolta osteoartrită (o boală degenerativă a articulaţiilor).

Ruptura de menisc. Diagnostic

Diagnosticul în cazul rupturii de menisc are la bază următoarele aspecte:

Intervievarea pacientului în vederea stabilirii unui diagnostic: pacientului i se pun întrebări în legătură cu orice leziuzi de dată recentă ale genunchiului, precum şi cu mecanismele acestuia în sine. Pacientul îşi exprimă problemele pe care le experimentează (durere, rigiditate, inflamaţie).
Observarea: Medicul examinează şi palpează genunchiul afectat şi încearcă să identifice locurile dureroase.

Teste de imagistică:

Radiografia: de vreme ce meniscul este o structură cartilaginoasă mai degrabă decât un os, radiografia nu va releva leziunea în sine, dar va ajuta la excluderea posibilităţii existenţei altor nereguli.

Ecografia: poate ajuta la observarea unei părţi a meniscului rupt, care apare blocată între suprafeţele articulare.
Imagistică prin rezonanţă magnetică: aceasta prezintă leziunile atât la nivelul structurilor cartilaginoase, cât şi al ţesuturilor moi şi reprezintă cel mai informativ şi specific test existent în prezent.

Artroscopie: este o analiză în cadrul căreia, un dispozitiv optic special se introduce în cavitatea articulară, pentru ca aceasta din urmă să se poată observa.

Ruptura de menisc. Tratament

Primul ajutor constă in:

Împachetarea la rece: aceasta poate reduce gradul de durere şi de inflamare a genunchiului (se pot folosi pachete de legume îngheţate sau cuburi de gheaţă, înfăşurate într – un prosop). Compresele reci trebuie ţinute pe genunchi timp de aproximativ 15 minute. Procedura trebuie repetată la fiecare câteva ore după producerea leziunii, precum şi atât de des cât va fi necesar, pe termen lung.

Repaus: este important să se evite practicarea oricăror sporturi active, care necesită o rotire a genunchiului sau care exercită o presiune masivă asupra acestuia.
Articulaţia poate fi bandajată cu ajutorul unui bandaj elastic, pentru a o fixa. Ridicarea piciorului poate de asemenea să reducă gradul de inflamare.
Medicamentele pentru stoparea durerii: Pentru această boală se potrivesc medicamentele antiinflamatorii nesteroidiene.

Fizioterapeutul poate să prescrie şi exerciţii fizice speciale pentru un tratament constant. Exerciţiile ajută la întărirea muşchilor din jurul genunchiului şi la stabilizarea articulaţiei acestuia. Se poate întreprinde şi un tratament chirurgical. Asta în cazul în care durerea , rigiditatea şi mişcările laminare persistă, dacă pacientul şchiopătă, iar meniscul rupt stânjeneşte activităţile desfăşurate zi de zi. În unele cazuri este posibilă şi o reparare a meniscului rupt, dar de cele mai multe ori, acesta este îndepărtat. Cel mai frecvent tip de operaţie chirurgicală este chirurgia artroscopică, ce se realizează cu ajutorul unui dispozitiv special ce poartă numele de artroscop, care dispune de o lampă şi de o cameră. Asemenea operaţii sunt mai rapide şi mai puţin invazive decât operaţia deschisă pe genunchi.

Ruptura de menisc. Prevenție

Pentru a se preveni ruptura de menisc, este importantă practicarea sportului în mod regulat pentru a se întări muşchii genunchiului, ce stabilizează şi protejează genunchiul.

Articole pe aceeași temă

Trimite-ne opinia ta

Ultimele articole

Nou Vitamina D, «vitamina soarelui» – cât ne trebuie, cum ne ajută şi unde o găsim?
Vitamina D, «vitamina soarelui» – cât ne trebuie, cum ne ajută şi unde o găsim? Totul ar fi mult mai simplu dacă ar exista o vitamină-minune care să prevină apariţia diabetului, osteoporozei, sclerozei multiple, cancerului, bolilor de inimă sau chiar a depresiei, nu-i aşa? +5 / 0 +5

Stil de viaţă echilibrat Mai multe articole

Nou Este aerul conditionat daunator sanatatii? Argumente pro si contra
Este aerul conditionat daunator sanatatii? Argumente pro si contra Este aerul conditionat atat de nociv starii de sanatate precum se vehiculeaza? Nu de mult timp, aerul conditionat a fost considerat luxul necesar pentru supravietuirea in birouri sau transport public pe vreme caniculara, in perioada verii. Din pacate, utilizat in mod abuziv, la temperaturi foarte joase si fara a fi intretinut in mod... +5 / 0 +5

Alimentaţie sănătoasă Mai multe articole

Nou Vitamina D, «vitamina soarelui» – cât ne trebuie, cum ne ajută şi unde o găsim?
Vitamina D, «vitamina soarelui» – cât ne trebuie, cum ne ajută şi unde o găsim? Totul ar fi mult mai simplu dacă ar exista o vitamină-minune care să prevină apariţia diabetului, osteoporozei, sclerozei multiple, cancerului, bolilor de inimă sau chiar a depresiei, nu-i aşa? +5 / 0 +5

Diete Mai multe articole

Nou 7 mituri despre consumul de somon
7 mituri despre consumul de somon Beneficiile consumului de peşte gras, între care se numără şi somonul, sunt numeroase şi atestate ştiinţific. Printre acestea putem aminti: reduce riscul de boli coronariene, de infarct, de Alzheimer şi previne apariţia degenerescenţei maculare, principala cauză a orbirii la persoanele trecute de vârsta de 50 de ani. +5 / 0 +5

Boli și stări Mai multe articole

Nou Cum poţi preveni exfolierea şi ruperea unghiilor : 12 sfaturi pentru o manichiură perfectă
Cum poţi preveni exfolierea şi ruperea unghiilor : 12 sfaturi pentru o manichiură perfectă Ştim cu toate cât de enervante sunt momentele când unghiile ni se rup şi cât de mult le urâm. Dacă se întâmplă să ţi se rupă o unghie în mod accidental este perfect normal. Dar dacă unghiile tale se rup, exfoliază... +5 / 0 +5

Sănătatea femeilor Mai multe articole

Nou Steriletul: avantaje şi dezavantaje
Steriletul: avantaje şi dezavantaje Grija unei sarcini nedorite este printre primele pe care vrem să le tăiem de pe lista personală, iar acum avem atâtea opţiuni, încât numai informate trebuie să fim. Steriletul, cu bune şi rele, cu mituri şi laude, intră şi el în rândul opţiunilor şi merită luat în calcul. +6 / -1 +5

Sănătatea bărbaților Mai multe articole

Pentru mamici însărcinate Mai multe articole

Nou Depresia după naştere: de ce apare şi cum o putem învinge
Depresia după naştere: de ce apare şi cum o putem învinge Depresia postnatală este o condiţie medicală care afectează până la 15% dintre femei în primul an de la naştere. Un dezechilibru poate apărea atât în cazul unui avort spontan, cât şi în cazul naşterii normale, a naşterii cu făt mort sau a adopţiei. +5 / 0 +5