Soc cardiogen

  • Facebook
  • Twitter
  • Google
+2

Şocul cardiogenic reprezintă insuficienţa circulaţiei sângelui în cazul unui organ, care se produce din cauza unei funcţionări slăbite a inimii. Principala cauză a şocului cardiogenic o reprezintă infarctul miocardic, în care apare o insuficienţă a ventriculului stâng al inimii (cu sau fără supradenivelare de segment ST). Se pare că zona necrozată a muşchiului inimii (miocardul) este mai mare de 40 la sută iar funcţiile rinichiului, microcirculaţia şi asigurarea oxigenului se realizează clinic. S – a stabilit faptul că, la fel ca şi în cazul şocului cardiogenic, infarctul miocardic se complică mai frecvent atunci când sunt lezate mai multe artere coronariene. Deşi există şi unele cazuri în care se pune diagnostic de infarct miocardic minor, re – infarct sau infarct cu difuzie. Alte cauze care pot provoca un infarct sunt diversele complicaţii ale infarctului miocardic acut şi traumele mecanice ale inimii. Ca şi complicaţii mecanise, se disting ruptura peretului inimii, ruptura de sept interventricular cu un shunt de la stânga la dreapta, şi de asemenea şi ruptura de muşchi papilari. La fiecare a zecea persoană care suferă un infarct miocardic acut apare drept cauză a decesului ruptura muşchiului inimii. În prima săptămână inima se rupe pentru 10 la sută dintre pacienţi, în a doua săptămână pentru 90 la sută dintre pacienţi. Chiar şi zonele mici de necroză miocardică pot fi o cauză pentru ruptura inimii.

Ce stii despre alergat

"Nici săli scumpe de gimnastică, nici echipament special nu sunt necesare pentru a alerga – numai voinţă şi dorinţa de a vă schimba stilul de viaţă..."

Citeşte mai mult:
Ce trebuie să ştim despre alergat?»

Complicaţiile mecanice ale infarctului de miocard sunt mai frecvent diagnosticate în rândul femeilor care suferă de hipertensiune arterială. În cazul acestora, la 4 – 5 zile de la boală rămâne o dungă îngustă a infarctului muşchiului inimii. O angină pectorală instabilă, sindromul coronarian acut pot de asemenea să se complice sub forma unui şoc cardiogenic. Cauze rare sunt: miocardita, sepsis cu o lezare neobişnuit de profundă a miocardului, funcţionarea prelungită a shunt – ului de artere coronariene, contuzii ale inimii, cardiomiopatie dilatativă (faza terminală). Complicaţiile angiosarcomului (tumori la inimă), infarctul septa şi hipertrofia septală asimetrică, se produc chiar şi mai rar. Factorii care predispun la apariţia acestei boli se consideră a fi vârsta înaintată, diabetul, hiperglicemia, istoricul medical de infarct miocardic, hipertensiune, realizarea shunt – ului de artere coronariene, boala celor trei artere coronariene, insuficienţă cardiacă anterioară sau o angină pectorală care s – a produs până la momentul infarctului miocardic.

Soc cardiogen. Simptome

Şocul cardiogenic apare de regulă la primele ore după infarctul miocardic. La început apare durerea care difuzează în braţ, între umeri, spre maxilarul inferior. Pacientul este nervos, palid. Mai pot apărea o stare generală de slăbiciune, transpiraţii, pierderea cunoştinţei. Atunci când se ia pulsul, acesta este foarte mic. Ritmul inimii este şi el afectat.

Soc cardiogen. Cursul bolii

După producerea şocului cardiogenic, atât funcţia diastolică, cât şi cea sistolică a inimii sunt alterate. Se produce hipotensiunea (tensiunea scăzută), iar ca urmare a acestui fapt, arterele coronare care alimentează muşchiul inimii nu se mai umplu cu sânge. Asigurarea de oxigen în miocard este de asemenea alterată, astfel încât se produce ischemia acestuia, iar disfuncţia inimii avansează. Se produce un impact nu numai la nivelul inimii, ci şi la nivelul întregului organism. Lichidele sunt reţinute; în plămâni apare fenomenul de stază, creierul este privat de oxigen. Ca urmare a fluxului insuficient de sânge la nivelul plămânilor apare hipoxemia (concentraţia în scădere de oxigen din sânge). În cele din urmă se produce ischemia nu numai la nivelul inimii, ci şi al tuturor celorlalte organe, astfel că dacă un pacient nu beneficiază de ajutor medical la timp, acesta va deceda.

Soc cardiogen. Diagnostic

Şocul cardiogenic trebuie diagnosticat şi trebuie iniţiat tratament, cât mai curând posibil. În timpul şocului, apar cele trei principale simptome ale problemei legate de circulaţia sanguină: hipotensiune (o tensiune neobişnuit de scăzută) care durează timp de cel puţin o jumătate de oră, indicele unei inimi încetinite.

Soc cardiogen. Tratament

Este important să se apeleze imediat la ajutorul medical şi să se trateze boala. Mai întâi se realizează o terapie cu oxigen sau o ventilaţie artificială a plămânilor. Dacă există o durere intensă în spatele sternului, se pot da anestezice. În cazurile de aritmie ventriculară, conductivitate cardiacă şi automatism, se pot prescrie anumite medicamente, se realizează defibrilaţia electrică a inimii, precum şi stimularea acesteia. Cu ajutorul medicamentelor, hipovolemie şi dezechilibrul electrolitic se pot ameliora; arteriorele şi venulele sunt lărgite; se fortifică funcţia cardiacă cu ajutorul medicaţiei inotropice. Un ajutor esenţial după producerea unui asemenea şoc cardiac este reprezentat de recrearea fluxului normal al sângelului la nivel coronarian. În spitale se realizează operaţii de angioplastie coronariană transluminală percutanată, operaţii de creare a unor shunt – uri arteriale, precum şi proceduri de re - vascularizare. Ulterior se prescriu medicamente şi perioada de refacere.

Soc cardiogen. Prevenție

Oamenii care au suferit un infarct miocardic prezintă cel mai mare risc de a experimenta un asemenea şoc cardiogenic. Din această cauză principala profilaxie este reprezentată de adoptarea unui stil de viaţă sănătos, eliminarea şi adaptarea factorilor de risc, întreprinderea de activităţi fizice, tratarea dislipidemiei, a diabetului şi a hipertensiunii. Este esenţială folosirea în mod corect a medicamentelor prescrise, potrivit indicaţiilor medicului. După recunoaşterea infarctului miocardic, este necesar să se solicite imediat ajutor medical.

Articole pe aceeași temă

Trimite-ne opinia ta

Ultimele articole

Nou Când devin ciupercile toxice?
Când devin ciupercile toxice? Gustoase, sățioase, ciupercile pot să înlocuiască cu succes carnea în diferite preparate, însă dacă nu ești atent pot fi destul de periculoase. +30 / -5 +25

Stil de viaţă echilibrat Mai multe articole

Nou Cât de sănătoase sunt alimentele negre?
Cât de sănătoase sunt alimentele negre? Culoarea în farfurie înseamnă și sănătate, însă și negrul îți oferă substanţe nutritive de cea mai bună calitate. Și ne referim bineînțeles la alimentele negre mai puțin cunoscute însă la fel de sănătoase precum cele viu colorate. +19 / 0 +19

Alimentaţie sănătoasă Mai multe articole

Nou Când devin ciupercile toxice?
Când devin ciupercile toxice? Gustoase, sățioase, ciupercile pot să înlocuiască cu succes carnea în diferite preparate, însă dacă nu ești atent pot fi destul de periculoase. +30 / -5 +25

Diete Mai multe articole

Nou Detoxifierea ficatului cu stafide
Detoxifierea ficatului cu stafide Detoxifierea ficatului cu stafide este o metoda celebra si extrem de eficienta de inlaturare a impuritatilor si reziduurilor din ficat, dar si de imbunatatire a sanatatii organismului. +13 / 0 +13

Boli și stări Mai multe articole

Nou Depistarea primelor semne ale accidentului vascular cerebral
Depistarea primelor semne ale accidentului vascular cerebral Accidentul vascular cerebral este una dintre cele mai periculoase afectiuni, iar timpul in care pacientul ajunge la spital este absolut esential pentru salvarea vietii acestuia. +22 / 0 +22

Sănătatea femeilor Mai multe articole

Nou Secrețiile vaginale: ce este normal și ce nu
Secrețiile vaginale: ce este normal și ce nu Vaginul este un organ delicat și complex, care găzduiește o diversitate de microorganisme. Pentru a-l menține curat, corpul produce un lichid care îl lubrifiază și îl protejează de infecții: secrețiile vaginale. Cantitatea și aspectul acestora ne oferă indiciile necesare despre sănătatea genitală. Tu știi să le descifrezi? +12 / 0 +12

Sănătatea bărbaților Mai multe articole

Pentru mamici însărcinate Mai multe articole

Nou Sfaturi de nutriţie pentru femeile însărcinate
Sfaturi de nutriţie pentru femeile însărcinate Primul mit la care trebuie renunţat este cel conform căruia cu cât acumulezi mai multe kilograme în sarcină, cu atât cresc şansele să ai un bebeluş sănătos. Sau cu cât mănânci mai mult, cu atât îţi vei hrăni mai bine bebeluşul. +6 / 0 +6