Tulburarea de stres post-traumatic

  • Facebook
  • Twitter
  • Google

Tulburarea de stres post-traumatic reprezintă o tulburare a sănătăţii mintale cauzată de situaţii care prezintă un grad neobişnuit de stres. Atunci când cineva se află într – un mare pericol, răspunsurile acelei persoane la nivel fiziologic se modifică, organismul se pregăteşte să se lupte sau să fugă ("luptă sau fugi"). În caz de pericol, un astfel de răspuns este absolut normal, ba chiar necesar pentru a proteja persoana în cauză. Totuşi, după ce am trecut printr – o situaţe neobişnuit de stresantă, acest răspuns poate fi modificat sau chiar perturbat. Persoanle care suferă de această tulburare de stres post-traumatic se simt într – un pericol de moarte chiar şi atunci când sunt într – un mediu total sigur. Această tulburare poate fi determinată de orice vătămare natură fizică sau de orice ameninţare de lezare a dvs. personal sau a cuiva care vă este apropiat. De cele mai multe ori, există o varietate de asemenea evenimente traumatice: războaie, violuri, tortură, răpiri, accidente rutiere sau feroviare, accidente aviatic, explozii, inundaţii sau cutremure. Se consideră că apariţia acestei tulburări nu este cauzată numai de aceste experienţe, ci şi de caracterul persoanei respective, de o anume predispoziţie ereditară pentru asemenea tulburări mintale, modificări ale proceselor biochimice de la nivelul creierului. Se crede că această tulburare de stres post-traumatic este mult mai frecvent întâlnită în rândul femeilor decât al bărbaţilor, şi că apare mult mai des în rândul persoanelor care suferă de alte probleme de sănătate mintală, a celor care se bucură de mai puţin sprijin din partea rudelor sau care au trecut prin astfel de evenimente traumatice de foarte timpuriu în viaţa lor, cei care au persoane dragi care suferă de boli mintale sau care au fost torturaţi sau abuzaţi când erau copii.

Tulburarea de stres post-traumatic. Simptome

Simptomele asociate cu tulburarea de stres post-traumatic se pot împărţi în trei categorii: amintiri care revin, starea de evitare şi de amorţire din punct de vedere emoţional, o stare de anxietate intensă şi sensibilitate sporită. Amintirile deranjează persoana în cauză prin imagini vizuale din trecut, forţând – o pe aceasta să îşi aducă aminte şi să retrăiască evenimente ce au fost deja experimentate. Există şi unele cazuri în care aceste amintiri pot reveni sub forma viselor (de cele mai multe ori sub formă de coşmaruri). Starea de evitare şi de amorţeală din punct de vedere emoţional se produce prin evitarea aducerii aminte şi discuţiilor despre evenimente din trecut, un anumit sentiment de amorţeală din punct de vedere emoţional, evitarea unor activităţi care înainte îi făceau plăcere persoanei în cauză, sentimentul de a fi neajutorat, probleme legate de memorie, incapacitatea de a se concentra, incapacitatea de a menţine relaţii strânse interumane. Anxietatea şi sensibilitatea crescută la nivel emoţional se caracterizează printr – o stare de iritabilitate sau de mânie, sentimentul de vină, ruşine sau un comportament auto – distructiv (cum ar fi abuzul de băuturi alcoolice), probleme legate de somn.

Tulburarea de stres post-traumatic. Cursul bolii

Tulburarea de stres post-traumatic apare de regulă la trei luni de la evenimentul traumatic. Dacă persoana în cauză a trecut nu printr – unul asemenea eveniment major, ci prin mai multe asemenea eveniment sau prin multe evenimente mai mici, această tulburare poate să se declanşeze treptat, de – a lungul timpului. Uneori simptomele acestei tulburări de stres post-traumatic se produc sub forma unor atacuri. Aceste atacuri pot să se intensifice dacă persoana trece printr – o perioadă stresantă din viaţa ei sau dacă cineva îi readuce aminte de evenimentele stresante din trecut (astfel de situaţii pot fi un raport de ştiri cu privire la un accident aviatic prin care a trecut şi persoana respectivă, personal). Dacă nu beneficiază de tratament, această tulburare de stres post-traumatic poate schimba în mod semnificativ viaţa persoanei respective: aceasta poate începe să abuzeze de alcool şi poate deveni alcoolică, depresivă, poate acuza tulburări de alimentaţie, poate începe să folosească droguri şi se poate gândi chiar şi la posibilitatea sinuciderii. S – a constatat că această tulburare creşte riscul de dezvoltare a unor probleme cardiovasculare, a unor dureri cronice şi a unui număr de boli autoimune.

Tulburarea de stres post-traumatic. Diagnostic

Pentru a pune diagnosticul de tulburare de stres post-traumatic, medicul intervievează pacientul şi îl examinează în detaliu. Este important să se înţeleagă toate semnele şi simptomele: când se produc acestea, cât de intense sunt şi cât anume durează. Medicul încearcă să afle ce anume eveniment a provocat toate aceste simptome. Un examen fizic complet trebuie realizat pentru a se anula bolile somatice (ale organismului. Tulburarea de stres post-traumatic este standardizată. Criteriile pentru stabilirea unui diagnostic sunt următoarele: persoana în cauză a trecut printr – o situaţie periculoasă în care i – a fost pusă viaţa în pericol, a fost grav vătămată sau viaţa i – a fost ameninţată; a trecut prin sentimente teribile de frică, teroare, stres, sentimentul de a te simţi neajutorat în timpul evenimentului respectiv; imaginile şi amintirile legate de acel eveniment sunt încă vii în mintea persoanei respective; pacientul încearcă să evite locurile şi situaţiile care îi readuc aminte de evenimentul respectiv; persoana în cauză se simte în permanenţă ameninţată şi resimte nevoia de a se apăra, sau de a se proteja; toate acestea interferează cu puterea sa de concentrare şi cu somnul; simptomele durează de mai bine de o lună; simptomele duc la apariţia unei tensiune grave în viaţa de zi cu zi a persoanei respective şi intervin în procesul normal de desfăşurare a activităţilor acesteia din urmă.

Tulburarea de stres post-traumatic. Tratament

Tulburarea de stres post-traumatic se tratează de medicul psihiatru. În cele mai multe cazuri, această tulburare se tratează cu medicamente, psihoterapie, sau o combinaţie a celor două metode de tratament. Pentru tratament, se pot folosi mai multe tipuri de medicamente: antipsihotice, antidepresive, medicamente pentru înlăturarea anxietăţii, somnifere. Cele mai bune rezultate se obţin prin combinarea tratamentului medicamentos cu psihoterapia.

Tulburarea de stres post-traumatic. Prevenție

Se recomandă apelarea la ajutor psihologic şi la sprijinul familiei, al prietenilor sau al celor care au supravieţuit unor asemenea evenimente similare după ce se trece printr – un astfel de eveniment traumatizant. În cazul unora dintre persoane, există şi sprijin din partea membrilor religiei de care aparţin (cum ar fi un preot, de exemplu). În unele cazuri, oamenii se pot adresa unui psiholog, psihiatru sau psihoterapeut. Un simplu consult sau câteva şedinţe de psihoterapie le pot fi de un real ajutor.

Articole pe aceeași temă

Trimite-ne opinia ta

Ultimele articole

Nou Beneficiile consumului de ciuperci pentru organism
Beneficiile consumului de ciuperci pentru organism Ciupercile comestibile au o multitudine de beneficii pentru sanatatea omului. Contin o serie de nutrienti, unii dintre acestia fiind un real suport terapeutic. Spre exemplu, conform unor studii de laborator, anumiti compusi din ciuperci au capacitatea de a anihila proliferarea celulelor tumorale. +14 / 0 +14

Stil de viaţă echilibrat Mai multe articole

Nou Plante care mențin echilibrul hormonal
Plante care mențin echilibrul hormonal Când în organism există unele dezechilibre hormonale, te poți baza pe generoasa farmacie a naturii. Cu acordul medicului, poți încerca fitohormonii sau hormonii vegetali, care și-au dovedit eficiența, de pildă, în menopauză. +5 / 0 +5

Alimentaţie sănătoasă Mai multe articole

Nou Beneficiile consumului de ciuperci pentru organism
Beneficiile consumului de ciuperci pentru organism Ciupercile comestibile au o multitudine de beneficii pentru sanatatea omului. Contin o serie de nutrienti, unii dintre acestia fiind un real suport terapeutic. Spre exemplu, conform unor studii de laborator, anumiti compusi din ciuperci au capacitatea de a anihila proliferarea celulelor tumorale. +14 / 0 +14

Diete Mai multe articole

Nou 7 mituri despre consumul de somon
7 mituri despre consumul de somon Beneficiile consumului de peşte gras, între care se numără şi somonul, sunt numeroase şi atestate ştiinţific. Printre acestea putem aminti: reduce riscul de boli coronariene, de infarct, de Alzheimer şi previne apariţia degenerescenţei maculare, principala cauză a orbirii la persoanele trecute de vârsta de 50 de ani. +5 / 0 +5

Boli și stări Mai multe articole

Nou 6 alimente uimitoare pentru curatarea colonului
6 alimente uimitoare pentru curatarea colonului Tulburarile gastrointestinale sunt frecvent intalnite in societatea de astazi, iar acest lucru se datoreaza in mare parte din cauza faptului ca oamenii consuma o cantitate destul de mare de produse alimentare asa-zis moderne, lipsite de elementele nutritive necesare pentru o digestie sanatoasa. +4 / 0 +4

Sănătatea femeilor Mai multe articole

Nou Steriletul: avantaje şi dezavantaje
Steriletul: avantaje şi dezavantaje Grija unei sarcini nedorite este printre primele pe care vrem să le tăiem de pe lista personală, iar acum avem atâtea opţiuni, încât numai informate trebuie să fim. Steriletul, cu bune şi rele, cu mituri şi laude, intră şi el în rândul opţiunilor şi merită luat în calcul. +6 / -1 +5

Sănătatea bărbaților Mai multe articole

Pentru mamici însărcinate Mai multe articole

Nou Depresia după naştere: de ce apare şi cum o putem învinge
Depresia după naştere: de ce apare şi cum o putem învinge Depresia postnatală este o condiţie medicală care afectează până la 15% dintre femei în primul an de la naştere. Un dezechilibru poate apărea atât în cazul unui avort spontan, cât şi în cazul naşterii normale, a naşterii cu făt mort sau a adopţiei. +5 / 0 +5