Tulburari de somn

  • Facebook
  • Twitter
  • Google
+3

Tulburările de somn – tulburări ale calităţii şi duratei somnului, precum şi a ciclului de stare de veghe. Aceste tulburări pot reprezenta o patologie de sine stătătoare sau pot fi, altfel, un simptom al unei afecţiuni somatice sau psihice. Durata normală de somn este de 7 – 8 ore. Dacă o persoană doarme în mod constant mai puţin de 6 ore, apare deficitul de somn, care determină o serie de stări de indispoziţie, un anume dezechilibru hormonal, funcţiile cognitive sunt tulburate, iar gradul de satisfacţie în viaţă se reduce semnificativ. Durata somnului se modifică pe măsură ce persoana înaintează în vârstă – persoana respectivă doarme mai puţin, somnul nu mai este la fel de profund. Insomnia este asociată cu afecţiunile somatice, un sistem imunitar scăzut, diverse afecţiuni psihice (o stare sporită de alertă apare frecvent în cazu celor care suferă de manie sau de depresie); insomnia mai este asociată şi cu anxietatea, stările tensionante dinaintea unor evenimente importante. Somnolenţa maschează anumite afecţiuni şi este descrisă ca şi somnolenţă patologică în timpul zilei, fără a fi asociată cu niciun fel de oboseală, ca o dorinţă de a dormi. Somnolenţa este cauzată de apneea de somn şi de narcolepsie. Există mai multe cauze ale apneei: cauzele de natură obstructivă, atunci când în timpul somnului, muşchii relaxaţi din zona din spate a faringelui determină îngustarea tractului respirator şi apneea de origine centrală, asociată cu o tulburare a transmisiei semnalelor de la creier către muşchii responsabili cu respiraţia. Se poate produce şi apneea de somn de origine mixtă. Narcolepsia este acea tulburare care se întinde pe întreaga durată de viaţă a persoanei afectate, care este cauzată de un deficit al substanţei produse de celulele nervoase (în speţă orexina / hipocreatina). Episoadele de comportament neobişnuit – parasomniile – situaţiile de teroare din timpul nopţii, somnambulismul, stările confuze de alertă, scrâşnirea dinţilor, tresăririle şi vorbitul în timpul somnului, coşmarurile şi paralizia din timpul somnului. Cauzele situaţiilor de teroare din timpul somnului sunt considerate a fi sursele de iritare, care apar în timpul somnului. În schimb, cauzele somnambulismului nu sunt încă foarte clare. Această tulburare apare la un procent de 15-20% din populaţie. Se crede că această tulburare poate fi cauzată de dorinţa de a urina: persoana se trezeşte, se îndreaptă spre baie, se întoarce, iar dimineaţa nu – şi mai aduce aminte de nimic din cele anterior menţionate. Starea confuză de alertă mai este denumită şi tulburare de nutriţie asociată somnului – este acea stare în care o persoană, în timp ce doarme, realizează o serie de acţiuni parţial conştiente: începe să facă curăţenie în cameră, să gătească, cu toate că nu efectuează aceste sarcini într – un mod adecvat. Spre exemplu, poate mânca o bucată de carne crudă şi nu înţelege acest lucru. Cauzele acestei tulburări pot fi reprezentate de afecţiunile mintale, de anxietate, medicamentele care afectează sistemul nervos central, care sunt luate cu băuturi alcoolice. Cauzele care stau la baza scrâşnirii dinţilor nu au fost încă elucidate. Se crede că anxietatea, stările tensionante, situaţiile de stres prelungit pot avea o oarecare influenţă asupra acestui fenomen. Toată lumea s – a confruntat măcar o dată în viaţă cu un coşmar. Pentru unii, acestea apar în mod frecvent, trezindu – i din somn. Se presupune faptul că dacă povestim coşmarul de mai multe ori în decursul unei zile, acest lucru ar favoriza reapariţia coşmarului respectiv. Acest tip de coşmar poate apărea şi în urma unor evenimente traumatice, care ne – au vătămat. Paralizia în timpul somnului apare la 3% din populaţie, din care fiecare a 5 – a asemenea persoană prezintă tulburări de tip anxios.

Tulburari de somn. Simptome

Tulburările de somn afectează în sens negativ starea unei persoane, nivelul de performanţă şi starea de sănătate a acesteia din urmă. În caz de insomnie idiopatică în familie, persoanele nu dorm deloc şi sucumbă încă din tinereţe. Insomnia apare sub forma unei slabe calităţi a somnului, persoana în cauză îşi petrece o bună perioadă de timp sucindu – se în pat de o parte pe cealaltă, iar când reuşeşte să adoarmă, somnul nu este profund iar persoana nu se simte odihnită. În cazul apneei de somn, sunt specifice sforăitul zgomotos şi gargariseala, dimineaţa gura se resimte uscată, persoana afectată poate acuza stări de durere de gât, durere de cap şi poate prezenta o stare de somnolenţă în timpul zilei. Simptomele narcolepsiei – stare de somnolenţă în timpul zilei, somn fragmentat pe timpul nopţii, pierderea subită a tonusului muscular. Atunci când o persoană trece prin situaţii de teroare pe timpul nopţii, persoana respectivă este foarte stresată şi se poate linişti cu greu; persoana în cauză se trezeşte brusc din somn (de regulă în primul sfert al somnului de noapte). Această tulburare diferă de coşmaruri prin aceea că se produce o amenzie completă sau parţială a viselor. În schimb coşmarurile pot fi repovestite cu claritate. Se poate ca persoana în cauză să nu înţeleagă unde se află, să atace persoana lângă care doarme. Atunci când se experimentează starea de paralizie în somn, persoana afectată nu se poate mişca, cu toate că, spre deosebire de situaţiile de teroare în timpul nopţii, se orientează bine în spaţiu şi reacţionează la sedative. Uneori poate persista sentimentul că se poate întâmpla ceva rău. Tresăririle sunt de regulă asociate cu sentimentul de cădere. Există şi un anumit grup de muşchi care sunt întinşi la maxim. Unii oameni de ştiinţă sunt de părere că există o asemănare între stările de tresărire şi epilepsie.

Tulburari de somn. Cursul bolii

Atunci când se petrece majoritatea tulburărilor de somn, se formează un cerc închis. Persoana în cauză devine tensionată pe motiv că nu se odihneşte, încearcă să se culce mai devreme deşi nu reuşeşte să adoarmă, din cauza faptului că insomnia agravează starea de tensiune, apare sentimentul de neajutorare, care perturbă şi mai mult somnul. Celelalte tulburări, precum coşmarurile, somnambulismul, vorbitul în timpul somnului par să nu reapară frecvent şi sunt asociate mai degrabă cu experienţele şi evenimentele dintr – o anumită perioadă de timp (examene, întruniri importante, etc.). Apneea de somn – este o tulburare de somn care pune în pericol viaţa persoanei afectate, care necesită de urgenţă tratament. În timpul somnului se întrerupe respiraţia, lipsa respiraţiei poate dura până la câteva minute, tensiunea arterială scade, frecvenţa cardiacă coboară şi ulterior, după ce persoana în cauză se trezeşte brusc şi inspiră, tensiunea creşte rapid iar pulsul îşi reia ritmul normal. Apneea în timpul somnului determină afecţiuni la nivelul inimii şi al vaselor de sânge. Astfel de episoade de apnee în timpul somnului pot apărea şi de 300 de ori pe timpul unei nopţi.

Tulburari de somn. Diagnostic

Tulburările de somn sunt diagnosticate în conformitate cu anumite criterii de diagnosticare, dintre care următoarele sunt cele mai semnificative: ritmul somnului – stării de alertă nu se potriveşte cu ritmul somnului ce se înregistrează la majoritatea populaţiei; de cele mai multe ori apare insomnia iar în timp apare şi starea de somnolenţă din cauza timpului prelungit în care persoana a stat trează. Acest lucru se petrece în fiecare zi, timp de cel puţin 1 lună, sau se repetă la perioade scurte de timp; durata, calitatea şi ritmul somnului au un caracter nepotrivit iar aceasta conduce la o oarecare indispoziţie sau afectează negativ activitatea socială şi de la locul de muncă a persoanei afectate. Standardul de aur în materie de diagnostic se consideră a fi examenul polisomnografic. Acesta se realizează în cadrul laboratorului de diagnostic privind tulburările d de somn, unde pacientul îşi va petrece noaptea. Pe parcursul somnului de noapte se observă activitatea creierului, a inimii şi a sistemului respirator. Este foarte important ca medicul să se asigure că nu există niciun fel de afecţiuni somatică, psihică care să determine slaba calitate a somnului.

Tulburari de somn. Tratament

Tratamentul variază în funcţie de cauza care a condus la apariţia respectivei tulburări de somn. Dacă această cauză este expresia unei afecţiuni psihice sau somatice, tratarea afecţiunii principale este absolut necesară. În cazul în care calitatea somnului scade pe motiv de anxietate, stres, stări tensionante, este necesară identificarea factorilor de stres, înlăturarea sau reglarea acestora din urmă. În urma unor traume grave, se pot prescrie şi unele medicamente şi se pot aplica şi mijloace psihoterapeutice. Pentru tratarea insomniei există o serie de preparate, cu toate că este necesar să se cunoască faptul că majoritatea acestor medicamente creează dependenţă. Apneea de somn se tratează folosindu – se dispozitive speciale pentru gură, reglarea greutăţii corporale, iar în cazurile mult mai severe, prin intervenţie chirurgicală. În cazul persoanelor care scrâşnesc dinţii, se produc anumite dispozitive speciale pentru dinţi care se folosesc pe timpul nopţii. Aceste dispozitive împiedică frecarea dinţilor. Există şi câteva teste de tratament prin aplicarea injecţiilor cu toxină botulinică.

Tulburari de somn. Prevenție

Nu există nicio metodă profilactică specifică. Este foarte important de aflat ce anume a putut provoca respectivele tulburări de somn, să se identifice factorii de stres şi să se evite şi să se regleze aceşti din urmă factori.

Articole pe aceeași temă

Trimite-ne opinia ta

Ultimele articole

Nou Menta pune bila la treabă
Menta pune bila la treabă Tratament natural cu proprietăți antispastice, menta este una dintre cele mai cunoscute și utilizate plante, datorită aromei sale deosebite și a beneficiilor pe care le aduce întregului organism. +14 / 0 +14

Stil de viaţă echilibrat Mai multe articole

Nou Concentrarea atenției - cum o îmbunătățim?
Concentrarea atenției - cum o îmbunătățim? „Nu mă pot concentra.” „Când vreau să lucrez la ceva, gândurile mele zboară ușor în alte părți”. „Încerc să mă concentrez, dar apare mereu ceva care mă distrage”. Dacă vă regăsiți deseori în aceste situații, este important să știți că atenția și capacitatea de concentrare pot fi antrenate. +10 / 0 +10

Alimentaţie sănătoasă Mai multe articole

Nou Pigmentul violet din alimente,remediul naturii pentru cancer
Pigmentul violet din alimente,remediul naturii pentru cancer Un organism sănătos are nevoie de toată gama de nutrimenți, motiv pentru care se recomandă o dietă echilibrată și vastă. Alimentele de culoare închisă îți oferă o doză de antioxidanți de calitate. +8 / 0 +8

Diete Mai multe articole

Nou 11 alimente "sănătoase" care de fapt te îngraşă
11 alimente "sănătoase" care de fapt te îngraşă Unele alimente care au reputaţia de a fi "sănătoase, în realitate sunt mai rele pentru sănătate decât ai putea crede. Aruncă doar o privire: +8 / 0 +8

Boli și stări Mai multe articole

Nou Ai dinții sensibili? Tratează-i cu aceste leacuri!
Ai dinții sensibili? Tratează-i cu aceste leacuri! Înghețata sau băuturile reci îți dau dureri de dinti? Remediile din plante sau din anumite condimente alungă inflamațiile și durerile. +8 / 0 +8

Sănătatea femeilor Mai multe articole

Nou Măști faciale cu pepene roșu
Măști faciale cu pepene roșu Profită din plin de antioxidanții, vitaminele și minerale conținute de pepenele roșu pentru a avea grijă de tenul tău! Conținutul său ridicat de apă îl transformă în ingredientul principal al sănătății și frumuseții tale. +5 / 0 +5

Sănătatea bărbaților Mai multe articole

Pentru mamici însărcinate Mai multe articole

Nou Sfaturi de nutriţie pentru femeile însărcinate
Sfaturi de nutriţie pentru femeile însărcinate Primul mit la care trebuie renunţat este cel conform căruia cu cât acumulezi mai multe kilograme în sarcină, cu atât cresc şansele să ai un bebeluş sănătos. Sau cu cât mănânci mai mult, cu atât îţi vei hrăni mai bine bebeluşul. +6 / 0 +6