Vertij paroxistic

  • Facebook
  • Twitter
  • Google
+3

Vertijul paroxistic, denumit şi vertij poziţional paroxistic benign, este cel mai frecvent tip de tulburare la nivelul sistemului vestibular al urechii interne, care se manifestă sub forma unor atacuri de vertij. Sistemul vestibular este cel care transferă informaţiile legate de poziţia capului în spaţiu, de la urechea internă către creier şi participă la menţinerea echilibrului. Sistemul vestibular este alcătuit din utriculă, sacula şi trei canale semicirculare, care sunt pline cu lichid - endolimfa. Atunci când cineva efectuează o mişcare a capului, acest lichid se mişcă şi el şi irită celulele speciale din interiorul canalelor semicirculare. Acest fenomen de iritare se transformă într – un impuls nervos şi se transmite creierului, unde este înţeles ca poziţie modificată a capului.

Uneori în endolimfă se formează anumite depuneri (denumite şi otoliţi). Aceste depuneri determină o iritare în plus a celulelor speciale şi cauzează senzaţia de cap care se învârte încontinuu. Cu toate acestea, otolitul reprezintă doar una dintre multiplele cauze posibile ale acestei afecţiuni.

S–a observat faptul că vertijul paroxistic poate fi de asemenea cauzat şi de diverse afecţiuni cronice ale urechii interne, precum şi de intervenţiile chirurgicale sau de traume. Există şi situaţii în care cauza acestei afecţiuni rămâne neclară şi atunci afecţiunea poartă denumirea de boală idiopatică. Denumirea acestei afecţiuni relevă o serie de informaţii importante cu privire la natura sa. Cuvântul „paroxistic” indică faptul că vertijul, care este descris de pacienţi ca fiind un episod de rotire a mediului înconjurător din jurul lor (sau contrar), este provocat atunci când capul se regăseşte într – o anumită poziţie. În ciuda faptului că vertijul paroxistic poate apărea la orice vârstă, acesta se manifestă cu precădere în rândul persoanelor de peste 50 de ani.

Femeile se confruntă cu această afecţiune de două ori mai frecvent decât bărbaţii.

Cauzele migrenelor

"În mod obişnuit, migrena apare prima dată în copilărie sau tinereţe. Până la maturitate, 18% dintre femei au suferit de migrenă comparativ cu numai..."

Citeşte mai mult:
Atacurile de migrenă: ce vi le declanşează?»

Vertij paroxistic. Simptome

Vertijul paroxistic se manifestă sub forma unor atacuri bruşte şi de scurtă durată de ameţeală şi rotire a mediului înconjurător (care durează, de regulă, în jur de 20 – 30 de secunde); gradul acestor atacuri poate varia de la foarte uşor la foarte sever. Pacienţii observă faptul că aceste atacuri sunt provocate, de obicei, de întoarcerea capului într – o anumită poziţie. De obicei aceste atacuri apar dimineaţa, dar pot apărea şi în orice alt moment al zilei. Un astfel de atac este urmat, de obicei, de o senzaţie de greaţă (uneori chiar şi de un episod de vomă), precum şi de o tulburare de echilibru, care pot dura de la câteva minute la câteva ore, după ce a avut loc atacul respectiv.

Vertij paroxistic. Cursul bolii

Vertijul paroxistic poate prezenta o evoluţie foarte diferită.

La unele persoane acesta apare doar de câteva ori, după care nu mai reapare. Există şi alte persoane care trebuie să trăiască şi să se confrunte cu această afecţiune pentru tot restul vieţii. Chiar şi într – o astfel de situaţie, boala se poate manifesta foarte diferit. Unele persoane sunt afectate de aceste atacuri foarte rar, pe o perioadă scurtă de timp şi la o intensitate foarte joasă. Î

În timp ce alte persoane se confruntă aproape în mod constant cu astfel de atacuri; calitatea vieţii unei astfel de persoane este grav deteriorată. Deşi, de regulă, atacuri în cazul vertijului paroxistic, apare timp de câteva săptămâni şi apoi dispar de la sine.

Vertij paroxistic. Diagnostic

De obicei nu este dificil de pus diagnosticul de vertij paroxistic, întrucât simptomele sunt destul de tipice. Cu toate acestea ar trebui efectuate anumite teste speciale stimulatoare, pentru a se provoca un astfel de vertij şi a se evalua în consecinţă. Se recomandă, de asemenea, testarea urechilor pacientului şi realizarea unui examen neurologic. Testele vizuale şi analizele de laborator pot ajuta la respingerea altor posibile diagnostice.

Vertij paroxistic. Tratament

În unele cazuri, vertijul paroxistic trece în decurs de câteva săptămâni, astfel că nu este necesar niciun fel de tratament. Medicul trebuie să–i recomande pacientului să coboare uşor din pat, să nu efectueze mişcări bruşte ale capului, să nu conducă, să nu realizeze activităţi dificile din cauza pericolului de a se vătăma în timpul producerii unui astfel de vertij. Dacă atacurile nu trec de la sine, medicii efectuează de regulă o serie de manevre specifice de reaşezare a otoliţilor.

Prin folosirea acestor manevre se încearcă mutarea şi transferarea otoliţilor către alte părţi ale urechii interne, unde să nu mai determine senzaţia de ameţeală şi învârtire a capului. Medicul poate prescrie şi unele exerciţii speciale, care se pot realiza la domiciliu. În unele cazuri se pot prescrie şi medicamente. Şi totuşi, aceste medicamente nu tratează boala, ci doar ameliorează simptomele; mai mult decât atât, medicamentele au, de obicei şi o serie de efecte secundare.

În cazuri extrem de rare, atunci când pacientul este foarte afectat de aceste atacuri, vertijul paroxistic se tratează pe cale chirurgicală. În timpul intervenţiei chirurgicale, canalul semicircular ce conţine otolitul respectiv, se va bloca. Cu toate acestea, dacă atacurile pacientului nu încetează, ci sunt de o durată mai scurtă şi cu un grad mai mic de intensitate, nu trebuie prescris niciun tratament, iar medicul poate doar să ajute pacientul să se obişnuiască cu această afecţiune.

Vertij paroxistic. Prevenție

Nu există încă metode de încredere prin care să ne protejăm de apariţia unui astfel de episod de vertij paroxistic.

Articole pe aceeași temă

Trimite-ne opinia ta

Ultimele articole

Nou Vitamina D, «vitamina soarelui» – cât ne trebuie, cum ne ajută şi unde o găsim?
Vitamina D, «vitamina soarelui» – cât ne trebuie, cum ne ajută şi unde o găsim? Totul ar fi mult mai simplu dacă ar exista o vitamină-minune care să prevină apariţia diabetului, osteoporozei, sclerozei multiple, cancerului, bolilor de inimă sau chiar a depresiei, nu-i aşa? +5 / 0 +5

Stil de viaţă echilibrat Mai multe articole

Nou Este aerul conditionat daunator sanatatii? Argumente pro si contra
Este aerul conditionat daunator sanatatii? Argumente pro si contra Este aerul conditionat atat de nociv starii de sanatate precum se vehiculeaza? Nu de mult timp, aerul conditionat a fost considerat luxul necesar pentru supravietuirea in birouri sau transport public pe vreme caniculara, in perioada verii. Din pacate, utilizat in mod abuziv, la temperaturi foarte joase si fara a fi intretinut in mod... +5 / 0 +5

Alimentaţie sănătoasă Mai multe articole

Nou Vitamina D, «vitamina soarelui» – cât ne trebuie, cum ne ajută şi unde o găsim?
Vitamina D, «vitamina soarelui» – cât ne trebuie, cum ne ajută şi unde o găsim? Totul ar fi mult mai simplu dacă ar exista o vitamină-minune care să prevină apariţia diabetului, osteoporozei, sclerozei multiple, cancerului, bolilor de inimă sau chiar a depresiei, nu-i aşa? +5 / 0 +5

Diete Mai multe articole

Nou 7 mituri despre consumul de somon
7 mituri despre consumul de somon Beneficiile consumului de peşte gras, între care se numără şi somonul, sunt numeroase şi atestate ştiinţific. Printre acestea putem aminti: reduce riscul de boli coronariene, de infarct, de Alzheimer şi previne apariţia degenerescenţei maculare, principala cauză a orbirii la persoanele trecute de vârsta de 50 de ani. +5 / 0 +5

Boli și stări Mai multe articole

Nou Cum poţi preveni exfolierea şi ruperea unghiilor : 12 sfaturi pentru o manichiură perfectă
Cum poţi preveni exfolierea şi ruperea unghiilor : 12 sfaturi pentru o manichiură perfectă Ştim cu toate cât de enervante sunt momentele când unghiile ni se rup şi cât de mult le urâm. Dacă se întâmplă să ţi se rupă o unghie în mod accidental este perfect normal. Dar dacă unghiile tale se rup, exfoliază... +5 / 0 +5

Sănătatea femeilor Mai multe articole

Nou Steriletul: avantaje şi dezavantaje
Steriletul: avantaje şi dezavantaje Grija unei sarcini nedorite este printre primele pe care vrem să le tăiem de pe lista personală, iar acum avem atâtea opţiuni, încât numai informate trebuie să fim. Steriletul, cu bune şi rele, cu mituri şi laude, intră şi el în rândul opţiunilor şi merită luat în calcul. +6 / -1 +5

Sănătatea bărbaților Mai multe articole

Pentru mamici însărcinate Mai multe articole

Nou Depresia după naştere: de ce apare şi cum o putem învinge
Depresia după naştere: de ce apare şi cum o putem învinge Depresia postnatală este o condiţie medicală care afectează până la 15% dintre femei în primul an de la naştere. Un dezechilibru poate apărea atât în cazul unui avort spontan, cât şi în cazul naşterii normale, a naşterii cu făt mort sau a adopţiei. +5 / 0 +5