Vertij paroxistic

  • Facebook
  • Twitter
  • Google
+3

Vertijul paroxistic, denumit şi vertij poziţional paroxistic benign, este cel mai frecvent tip de tulburare la nivelul sistemului vestibular al urechii interne, care se manifestă sub forma unor atacuri de vertij. Sistemul vestibular este cel care transferă informaţiile legate de poziţia capului în spaţiu, de la urechea internă către creier şi participă la menţinerea echilibrului. Sistemul vestibular este alcătuit din utriculă, sacula şi trei canale semicirculare, care sunt pline cu lichid - endolimfa. Atunci când cineva efectuează o mişcare a capului, acest lichid se mişcă şi el şi irită celulele speciale din interiorul canalelor semicirculare. Acest fenomen de iritare se transformă într – un impuls nervos şi se transmite creierului, unde este înţeles ca poziţie modificată a capului.

Uneori în endolimfă se formează anumite depuneri (denumite şi otoliţi). Aceste depuneri determină o iritare în plus a celulelor speciale şi cauzează senzaţia de cap care se învârte încontinuu. Cu toate acestea, otolitul reprezintă doar una dintre multiplele cauze posibile ale acestei afecţiuni.

S–a observat faptul că vertijul paroxistic poate fi de asemenea cauzat şi de diverse afecţiuni cronice ale urechii interne, precum şi de intervenţiile chirurgicale sau de traume. Există şi situaţii în care cauza acestei afecţiuni rămâne neclară şi atunci afecţiunea poartă denumirea de boală idiopatică. Denumirea acestei afecţiuni relevă o serie de informaţii importante cu privire la natura sa. Cuvântul „paroxistic” indică faptul că vertijul, care este descris de pacienţi ca fiind un episod de rotire a mediului înconjurător din jurul lor (sau contrar), este provocat atunci când capul se regăseşte într – o anumită poziţie. În ciuda faptului că vertijul paroxistic poate apărea la orice vârstă, acesta se manifestă cu precădere în rândul persoanelor de peste 50 de ani.

Femeile se confruntă cu această afecţiune de două ori mai frecvent decât bărbaţii.

Cauzele migrenelor

"În mod obişnuit, migrena apare prima dată în copilărie sau tinereţe. Până la maturitate, 18% dintre femei au suferit de migrenă comparativ cu numai..."

Citeşte mai mult:
Atacurile de migrenă: ce vi le declanşează?»

Vertij paroxistic. Simptome

Vertijul paroxistic se manifestă sub forma unor atacuri bruşte şi de scurtă durată de ameţeală şi rotire a mediului înconjurător (care durează, de regulă, în jur de 20 – 30 de secunde); gradul acestor atacuri poate varia de la foarte uşor la foarte sever. Pacienţii observă faptul că aceste atacuri sunt provocate, de obicei, de întoarcerea capului într – o anumită poziţie. De obicei aceste atacuri apar dimineaţa, dar pot apărea şi în orice alt moment al zilei. Un astfel de atac este urmat, de obicei, de o senzaţie de greaţă (uneori chiar şi de un episod de vomă), precum şi de o tulburare de echilibru, care pot dura de la câteva minute la câteva ore, după ce a avut loc atacul respectiv.

Vertij paroxistic. Cursul bolii

Vertijul paroxistic poate prezenta o evoluţie foarte diferită.

La unele persoane acesta apare doar de câteva ori, după care nu mai reapare. Există şi alte persoane care trebuie să trăiască şi să se confrunte cu această afecţiune pentru tot restul vieţii. Chiar şi într – o astfel de situaţie, boala se poate manifesta foarte diferit. Unele persoane sunt afectate de aceste atacuri foarte rar, pe o perioadă scurtă de timp şi la o intensitate foarte joasă. Î

În timp ce alte persoane se confruntă aproape în mod constant cu astfel de atacuri; calitatea vieţii unei astfel de persoane este grav deteriorată. Deşi, de regulă, atacuri în cazul vertijului paroxistic, apare timp de câteva săptămâni şi apoi dispar de la sine.

Vertij paroxistic. Diagnostic

De obicei nu este dificil de pus diagnosticul de vertij paroxistic, întrucât simptomele sunt destul de tipice. Cu toate acestea ar trebui efectuate anumite teste speciale stimulatoare, pentru a se provoca un astfel de vertij şi a se evalua în consecinţă. Se recomandă, de asemenea, testarea urechilor pacientului şi realizarea unui examen neurologic. Testele vizuale şi analizele de laborator pot ajuta la respingerea altor posibile diagnostice.

Vertij paroxistic. Tratament

În unele cazuri, vertijul paroxistic trece în decurs de câteva săptămâni, astfel că nu este necesar niciun fel de tratament. Medicul trebuie să–i recomande pacientului să coboare uşor din pat, să nu efectueze mişcări bruşte ale capului, să nu conducă, să nu realizeze activităţi dificile din cauza pericolului de a se vătăma în timpul producerii unui astfel de vertij. Dacă atacurile nu trec de la sine, medicii efectuează de regulă o serie de manevre specifice de reaşezare a otoliţilor.

Prin folosirea acestor manevre se încearcă mutarea şi transferarea otoliţilor către alte părţi ale urechii interne, unde să nu mai determine senzaţia de ameţeală şi învârtire a capului. Medicul poate prescrie şi unele exerciţii speciale, care se pot realiza la domiciliu. În unele cazuri se pot prescrie şi medicamente. Şi totuşi, aceste medicamente nu tratează boala, ci doar ameliorează simptomele; mai mult decât atât, medicamentele au, de obicei şi o serie de efecte secundare.

În cazuri extrem de rare, atunci când pacientul este foarte afectat de aceste atacuri, vertijul paroxistic se tratează pe cale chirurgicală. În timpul intervenţiei chirurgicale, canalul semicircular ce conţine otolitul respectiv, se va bloca. Cu toate acestea, dacă atacurile pacientului nu încetează, ci sunt de o durată mai scurtă şi cu un grad mai mic de intensitate, nu trebuie prescris niciun tratament, iar medicul poate doar să ajute pacientul să se obişnuiască cu această afecţiune.

Vertij paroxistic. Prevenție

Nu există încă metode de încredere prin care să ne protejăm de apariţia unui astfel de episod de vertij paroxistic.

Articole pe aceeași temă

Trimite-ne opinia ta

Ultimele articole

Nou Hreanul şi muştarul, medicamente naturale de sezon
Hreanul şi muştarul, medicamente naturale de sezon Cum ar fi o masă fără condimente? Cu siguranţă una fără gust. Avem numai de câştigat dacă asezonăm mâncarea cu hrean sau boabe de muştar. Ele sunt socotite a fi medicamente naturale, fiind indicate mai ales în anotimpul răcelilor. +19 / -1 +18

Stil de viaţă echilibrat Mai multe articole

Nou De ce sfecla roşie este o minune pentru organism
De ce sfecla roşie este o minune pentru organism Pe lângă antioxidanţi, beneficiile consumului de sfeclă roşie mai constau şi în faptul că aduc un aport important de vitamine precum A, C, E, B1, B2, C, acid folic sau fibre, magneziu, fier, cupru şi fosfor. De asemenea, potrivit unor cercetări, sfecla roşie are cea mai mare cantitate de vitamina K dintre toate legumele. +7 / -1 +6

Alimentaţie sănătoasă Mai multe articole

Nou Hreanul şi muştarul, medicamente naturale de sezon
Hreanul şi muştarul, medicamente naturale de sezon Cum ar fi o masă fără condimente? Cu siguranţă una fără gust. Avem numai de câştigat dacă asezonăm mâncarea cu hrean sau boabe de muştar. Ele sunt socotite a fi medicamente naturale, fiind indicate mai ales în anotimpul răcelilor. +19 / -1 +18

Diete Mai multe articole

Nou Secretul pentru a nu te îngrășa de sărbători
Secretul pentru a nu te îngrășa de sărbători Pe ultima sută de metri din acest an, în goana după cadouri și cumpărături pentru masa plină de bucate, adu-ți aminte să ai grijă de silueta și de sănătatea ta. Iată care este secretul pentru a nu lua în greutate de sărbători fără a te abține de la excesele culinare! +2 / 0 +2

Boli și stări Mai multe articole

Nou 5 alimente care te scapă imediat de balonare
5 alimente care te scapă imediat de balonare Cu siguranţă au existat momente în care disconfortul abdominal şi senzația de balonare te-au împiedicat să te bucuri de activităţile tale zilnice. Dacă balonările care apar brusc nu le putem preveni, atunci putem scăpa de ele foarte ușor, cu ajutorul unor alimente care te scapă imediat de balonare, ajutand digestia. 1 +5 / -4 +1

Sănătatea femeilor Mai multe articole

Nou 11 factori neobişnuiti care cauzează tulburari menstruale
11 factori neobişnuiti care cauzează tulburari menstruale Tulburările menstruale pot fi cauzate de numeroşi factori mai mult sau mai puţin cunoscuţi, precum stresul, emoţiile extreme (pozitive sau negative), oscilaţiile de greutate sau efortul fizic susţinut. Anumite variaţii ale ciclului menstrual sunt normale, însă neregularitatea constantă este un indicator al unei probleme de sănătate... 1 +7 / 0 +7

Sănătatea bărbaților Mai multe articole

Pentru mamici însărcinate Mai multe articole

Nou Sfaturi de nutriţie pentru femeile însărcinate
Sfaturi de nutriţie pentru femeile însărcinate Primul mit la care trebuie renunţat este cel conform căruia cu cât acumulezi mai multe kilograme în sarcină, cu atât cresc şansele să ai un bebeluş sănătos. Sau cu cât mănânci mai mult, cu atât îţi vei hrăni mai bine bebeluşul. +6 / 0 +6