Importanţa fizioterapiei în recuperarea după un atac vascular cerebral

Noiembrie 19, 2014
  • Facebook
  • Twitter
  • Google
+8
Importanţa fizioterapiei în recuperarea după un atac vascular cerebral

Câteva decenii de cercetări arată că fizioterapia în urma unui atac vascular cerebral este de o importanţă critică pentru cele mai bune rezultate în termeni ai recuperării funcţiilor afectate. Cu cât fizioterapia este începută mai devreme, cu atât mai repede celulele creierului pot începe să se „reorganizeze” şi să se reconecteze cu alte celule cerebrale. După un atac vascular cerebral, muşchii pot „uita” cum să efectueze sarcini care odată reprezentau a doua natură, cum ar fi statul jos sau mersul. Persoanele care au suferit atacuri vasculare cerebrale trebuie să înveţe din nou cum să realizeze sarcinile pe care obişnuiau să le efectueze zilnic. Cu ajutorul fizioterapiei, muşchii pot fi reînvăţaţi şi li se poate reaminti cum să efectueze mişcări normale sau cum să compenseze cu mişcări noi, ce îi vor permite bolnavului să realizeze sarcinile de zi cu zi.

Recuperarea după un atac vascular cerebral

După un atac vascular cerebral, o întreagă echipă de angajaţi din domeniul sănătăţii lucrează împreună cu pacientul pentru a-l ajuta să recâştige cât mai multe abilităţi şi funcţii posibil. După ieşirea din spital, bolnavii sunt sfătuiţi să continue tratamentul într-un sanatoriu, unde accentul este pus pe maximizarea probabilităţii de recuperare. Munca susţinută şi dedicarea în timpul şederii în sanatoriu duc deseori la recuperarea cu succes a multor abilităţi pierdute din cauza atacului vascular cerebral.
"Cu ajutorul fizioterapiei, muşchii pot fi reînvăţaţi şi li se pot reamintii mişcările normale"
În timpul procesului de recuperare de după atacul vascular cerebral, cea mai importantă muncă este realizată de:

• Specialişti în recuperare
• Fizioterapeuţi
• Terapeuţi în medicina muncii.
• Logopezi.

Fizioterapia

Fizioterapia ajută bolnavii să refolosească membrele care au fost slăbite sau paralizate după un atac vascular cerebral, în timp ce terapeuţii în medicina muncii ajută bolnavii să înveţe să mănânce, să se îmbrace şi să redobândească alte abilităţi de autoîngrijire. Totuşi, cea mai mare preocupare este mobilitatea bolnavului. Scopul fizioterapeutului este să înveţe bolnavul să meargă, să stea jos, să stea în picioare şi să efectueze mişcări de bază (cum ar fi să se dea jos sau să se aşeze în pat sau să urce şi coboare din maşină); dacă acestea sunt încă prea grele pentru bolnav, scopul este să se compenseze aceste mişcări.

Micul dejun

"Nutriţioniştii susţin că mesele cele mai importante ale zilei ar trebui să fie micul dejun şi prânzul. Micul dejun ne furnizează un supliment important de energie, care ne oferă un început bun pentru ziua ce urmează. Fără această masă vitală luată..."

Citeşte mai mult:
Micul dejun – când să mâncaţi şi ce să mâncaţi?»

Fizioterapeutul acordă o atenţie specială nevoilor individuale ale bolnavului pentru a alcătui un plan de fizioterapie. Planul este întocmit astfel încât să se atingă obiective simple la început (cum ar fi întărirea muşchilor picioarelor) şi să realizeze treptat obiective mai complicate (cum ar fi să meargă fără cadru pentru umblat). Fizioterapeutul foloseşte o diversitate de tehnici pentru a atinge aceste obiective.

De la începutul recuperarii în urma atacului vascular cerebral, tratamentul bolnavilor începe cu ajustarea poziţiei corpului. De exemplu, dacă bolnavii stau în pat, se aşează perne sub membre pentru a împiedica presiunea în exces asupra unei părţi a corpului lor. Membrele sunt poziţionate pentru a împiedica apariţia contracturilor (ţesuturi moi scurtate foarte mult), cât timp bolnavul are gama mişcărilor acelui membru limitată. În plus, fizioterapeutul dă instrucţiuni bolnavului pentru a mişca greutatea, pentru a se ridica din poziţia culcat şi pentru a se ridica în picioare din poziţia aşezat.

După un atac vascular cerebral, se întâmplă des ca o parte a corpului bolnavului să fie mai slăbită decât cealaltă. Pentru a întări mâna mai slabă, este folosită des terapia de constrângere la mişcare; mâna mai puternică se acoperă cu o mănuşă sau se leagă pur şi simplu de corp pentru a fi împiedicată să compenseze pentru mâna mai slabă. Aceasta obligă bolnavul să înceapă să folosească mâna mai slabă şi să construiască astfel forţă în muşchi.

Exerciţiile ideomotoare sunt efectuate pentru a întări muşchii braţelor şi picioarelor. Acestea presupun ca bolnavul să se concentreze pe efectuarea anumitor mişcări. Bolnavul îşi imaginează mişcările, dar nu le realizează efectiv. Aceasta stimulează zonele din creier care controlează mişcările.

Este foarte important ca bolnavii care au suferit un atac vascular cerebral să fie puşi pe picioare cât mai curând. Bolnavul începe prin a învăţa să stea din nou în picioare, ceea ce îi permite corpului să se adapteze încet noilor circumstanţe. Mai târziu, bolnavul poate începe să meargă folosind un cadru de mers, până este posibil să umble fără acesta. Bolnavul poate să nu fie capabil să-şi simtă picioarele sau labele picioarelor la fel ca înainte, aşa că este crucial să se încerce să se înveţe bolnavii să meargă corect, altfel vor pune presiune asupra articulaţiilor de la genunchi şi glezne.

Terapii mult mai moderne sunt folosite în ţările occidentale dezvoltate. Cea mai simplă dintre ele este electromiografia. Pe muşchi sunt fixaţi electrozi pentru a înregistra activitatea electrică a muşchilor. Fizioterapeutul explică bolnavului cum ar trebui să arate datele de înregistrare a unei mişcări normale, iar bolnavul încearcă să efectueze o astfel de mişcare.

Stimularea electrică funcţională este un tip de tratament foarte eficient, dar scump. Un dispozitiv special este ataşat de acea parte a corpului a cărui funcţie este afectată. Dispozitivul foloseşte apoi impulsuri electrice pentru a contracta muşchiul; aceasta îi permite muşchiului să exerseze şi să se întărească.

Unul dintre tratamentele cele mai promiţătoare şi interesante este tratamentul realităţii virtuale. Sarcini din viaţa reală, bazate pe un joc pe calculator, sunt efectuate într-un mediu computerizat virtual. Senzori speciali ce înregistrează mişcarea sunt ataşaţi de corpul bolnavului. În acest fel, creierul este activat să refacă conexiunile celulelor nervoase.

Pregătirea membrilor familiei

Munca fizioterapeutului include nu doar lucrul direct cu bolnavul, dar şi cooperarea cu membrii familiei acestuia. Când bolnavul părăseşte spitalul sau centrul de recuperare, membrii familiei sale vor fi persoanele care îl vor îngriji şi vor colabora cu el. De aceea, este important pentru cei care îl îngrijesc să cunoască nişte proceduri minime de antrenament folosite în procesul de recuperare.

Necesitatea recuperării

Timpul necesar pentru recuperare după un atac vascular cerebral nu trebuie subestimat. Atacul vascular cerebral nu este o răceală care se vindecă singură sau o infecţie care poate fi vindecată rapid cu antibiotice. Nu există medicament magic care să poată vindeca un atac vascular cerebral; recuperarea se poate obţine prin muncă grea şi îndelungată, cu ajutorul echipei de recuperare. Studiile au demonstrat că dacă procesul de recuperare este început mai repede şi funcţiile se refac mai curând.

Cât durează recuperarea după un accident vascular cerebral?

Durata recuperarii depinde de tipul şi severitatea atacului vascular cerebral suferit. Nu fiecare bolnav reuşeşte să recâştige toate funcţiile afectate de atacul vascular cerebral. Primul an după producerea accidentului vascular cerebral este critic pentru recuperare. Experţii pretind că numărul funcţiilor recâştigate în timpul primului an rămâne acelaşi pentru toată durata recuperării.

La spital, este convenabil pentru bolnav să lucreze cu profesionişti, deoarece pacientul transferă o parte din responsabilitate echipei medicale. Totuşi, unul din obiectivele principale ale recuperarii după un atac vascular cerebral este să motiveze bolnavul să lucreze singur. Şederea bolnavului într-un centru de recuperare nu durează mult, prin urmare acesta are nevoie de hotărâre şi o atitudine pozitivă când se întoarce acasă. Motivaţia duce la o mai bună recuperare a funcţiilor, iar puterea unei atitudini pozitive nu trebuie subestimată.

Citeşte şi:
Boala Parkinson: incurabilă, dar posibil de controlat» 

  • Facebook
  • Twitter
  • Google
+8
  • Stil de viata echilibrat
  • Doctori Logopezi
  • Medici Logopezi
  • Cabinet Logopedie
  • Atac vascular cerebral
  • Plan de fizioterapie
  • Exercitii ideomotoare
  • Cadru de mers
  • Simularea electrica

Articole pe aceeași temă

Trimite-ne opinia ta
10 boli care se manifestă prin dureri de stomac
10 boli care se manifestă prin dureri de stomac Toată lumea se confruntă, la un moment dat, cu o durere de stomac supărătoare, însoţită de crampe, flatulenţă sau constipaţie, dar dacă problema persistă, s-ar putea ca nu doar alimentaţia ori sedentarismul să fie de vină, ci şi alte afecţiuni ascunse. +4 / 0 +4
Riscurile erizipelului
Riscurile erizipelului Erizipelul este o boală perfidă şi dureroasă, ce provoacă un disconfort sever, oboseală şi desfigurare, atacând de obicei persoanele vulnerabile – aceştia fiind copiii şi bătrânii +20 / -1 +19
Cum să scapi de halitoză sau halenă
Cum să scapi de halitoză sau halenă Conform studiilor, aproximativ 40% din populaţie suferă cel puţin o dată în viaţa de halitoza sau pe înţelesul tuturor, respiraţie urât mirositoare. De cele mai multe ori, respiraţia neplăcută îşi găseşte originile chiar în cavitatea bucală propriu-zisă. Intensitatea mirosului neplăcut diferă pe parcursul zilei în funcţie... +17 / 0 +17
Simptome ascunse care pot să prevestească diabetul
Simptome ascunse care pot să prevestească diabetul Diabetul zaharat de tip II este o afecţiune atât de răspândită în întreaga lume încât medicii au catalogat-o drept ,,epidemică''. Astfel, prevenirea sau detectarea bolii în stadiu incipient este extrem de importantă, întrucât pot fi evitate complicaţii majore precum afecţiuni ale rinichilor, pierderea vederii sau chiar amputarea... +16 / -1 +15
Afinele previn infecţiile urinare
Afinele previn infecţiile urinare Specialiştii spun că infecţiile tractului urinar, dar şi cele ginecologice sunt mai frecvente în sezonul cald, riscul acestora crescând cu 46% în lunile de vară. 2 +15 / -1 +14
5 mituri despre hemoroizi lămurite de medici
5 mituri despre hemoroizi lămurite de medici Hemoroizii – o afecţiune-tabu care naşte foarte multe mituri. Prea ruşinaţi ca să discute cu un specialist un subiect atât de delicat, prea naivi când vine vorba despre tratamentele naturiste şi prea încrezători în tot ce scrie pe internet, românii care suferă de boala hemoroidală ajung deseori să creadă neadevăruri despre... 1 +13 / 0 +13
Psoriazisul: o boală istovitoare, care nu-i pune în pericol pe ceilalţi
Psoriazisul: o boală istovitoare, care nu-i pune în pericol pe ceilalţi Psoriazisul este o boală inflamatorie a pielii, care reapare periodic şi afectează 2-3% din populaţie. Ambele sexe sunt afectate în mod egal. Boala este cel mai răspândită în grupa de vârstă mijlocie şi afectează în mod predominant persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 şi 40 de ani, însă pot fi afectaţi şi copiii şi... 1 +13 / 0 +13
Boala Lyme: un motiv de îngrijorare?
Boala Lyme: un motiv de îngrijorare? Majoritatea dintre noi nu se gândesc la boala Lyme atunci când ne bucurăm de ieşirile în aer liber. Datele statistice indică faptul că anul trecut aproape 500 de persoane au fost muşcate de căpuşe în România, iar mai multe cazuri rămân nediagnosticate. Acest articol explică ce este boala Lyme, cum să recunoaşteţi o căpuşă... 1 +12 / 0 +12
10 alimente care luptă împotriva stresului
10 alimente care luptă împotriva stresului Gogoşi, prăjituri, chipsuri – nimeni nu poate nega faptul că tindem să recurgem la alimente bogate în grăsimi şi zahăr atunci când suntem stresaţi. Dar adevărul este că, aceleaşi alimente, deşi gustoase, ne pot lăsa lăsa obosiţi şi cresc nivelul de stres. 1 +11 / 0 +11
8 paşi de fizioterapie pentru tratarea cu succes a distrofiei musculare
8 paşi de fizioterapie pentru tratarea cu succes a distrofiei musculare Distrofia musculară este o boală genetică, în care organismul nu reuşeşte să producă destule proteine pentru a ajuta la dezvoltarea muşchilor. Multe boli musculare sunt caracterizate de simptome similare celor asociate cu distrofia musculară. Prin urmare, un diagnostic plin de acurateţe este crucial, deoarece pune bazele pentru un... 1 +12 / -1 +11