Bebeluşii născuţi prematur

August 17, 2014
  • Facebook
  • Twitter
  • Google
+10
Bebeluşii născuţi prematur

Imaginaţi-vă: un trup fragil de numai 30 de centimetri lungime, cântărind numai 450 de grame, braţe şi picioare subţiri, cu piele roşie, aproape transparentă. E greu să ne imaginăm că vorbim despre o persoană vie. Dar aşa arată un bebeluş, născut prematur la 22 de săptămâni de sarcină. Cel mai mic bebeluş prematur din lume care a supravieţuit a fost născut la 21 de săptămâni şi 6 zile şi cea mai mică greutate a unui bebeluş prematur înregistrată vreodată este de 275 de grame. Dacă nu aţi văzut niciodată un bebeluş prematur, este greu să vă imaginaţi unul. Asemenea bebeluşi prematuri se confruntă cu multe luni grele petrecute în spital, deoarece nu sunt încă dotaţi cu tot ce trebuie pentru a supravieţui. Din fericire, medicina avansează rapid şi oferă o şansă la viaţă unor asemenea bebeluşi prematuri.  

Un început dificil

Un bebeluş prematur este definit ca un bebeluş născut mai devreme de 37 de săptămâni de sarcină. Cu cât este mai mic bebeluşul, cu atât este mai mică rata de supravieţuire şi cu atât mai mare este probabilitatea de dizabilitate pe termen lung. Bebeluşii născuţi mai devreme de 28 de săptămâni de sarcină şi cu o greutate mai mică de 1000 de grame sunt în cel mai mare pericol. Aproximativ jumătate din bebeluşii prematuri născuţi înainte de 28 de săptămâni nu supravieţuiesc. Spre deosebire de bebeluşii născuţi la termen, cei prematuri sunt îngrijiţi de medici, nu de părinţi. Bebeluşii prematuri trebuie ţinuţi într-un incubator, pentru că centrii lor termoreglatori nu sunt încă dezvoltaţi pe deplin, aşa că temperatura corpului lor este determinată de mediul înconjurător. Dintre bebeluşii prematuri, cei născuţi şi mai din timp au nevoie de echipament special ca să-i ajute să respire, deoarece plămânii lor nu s-au dezvoltat pe deplin. În plus, sistemul lor imunitar este subdezvoltat aşa că sunt vulnerabili la infecţii, care pot fi foarte dificil de tratat. Odată ce nou-născuţii au învăţat să respire fără ajutor pot fi transferaţi  de la îngrijire intensivă la secţiunea neonatală.

Durerile nasterii

" Din nefericire, anestezicul ideal nu există, dar există câteva alternative pentru atenuarea durerilor naşterii."

Citește mai mult:
Durerile nașterii și modalitați de alinare a lor»

Bebeluşii prematuri născuţi mai devreme de 34 de săptămâni nu au reflexul de a suge; de aceea, ei nu se pot hrăni normal şi trebuie alimentaţi printr-un tub. Procesul prin care bebeluşii învaţă să se hrănească de la biberon este de durată; ei încep prin a bea doar câţiva mililitri de lapte pe zi şi poate dura câteva săptămâni până când învaţă să sugă şi aşadar să se hrănească fără asistenţă. Dacă bebeluşul este sănătos, faptul că se poate hrăni din biberon este un semn bun că este gata să meargă acasă. Un alt factor important ce determină momentul când bebeluşul va părăsi spitalul este greutatea lui, care trebuie să depăşească 2 kilograme. Majorităţii bebeluşilor prematuri li se dă drumul să meargă acasă la 36-37 de săptămâni (numărând de la începutul sarcinii), dacă starea lor de sănătate este bună şi se hrănesc normal.

Cum să faceţi faţă, dacă sunteţi părinte de bebeluş prematur

Să vă vedeţi bebeluşul prematur într-un incubator, legat de diverse fire şi măşti de oxigen, înconjurat de aparate care bipăie, este greu pentru multe mame. Primul sentiment este deseori de vinovăţie. Mamele se pot învinovăţi pentru că au făcut ceva greşit sau pentru că nu au făcut ceva care ar fi putut proteja bebeluşii lor. Totuşi, mamele sunt foarte rar de vină, de fapt. Este foarte important ca mamele să înţeleagă acest lucru, dearece ele au nevoie să se păstreze puternice pentru a-şi ajuta bebeluşii să lupte. Legătura mamă-copil este deosebit de puternică. Chiar şi cei mai mici bebeluşi, conectaţi încă la diverse dispozitive, sunt aşezaţi pe pieptul mamei. Aceasta este  „metoda cangurului”, dovedită acum ştiinţific ca având un impact pozitiv asupra sănătăţii unui bebeluş prematur. Când nou-născuţii sunt aşezaţi la pieptul mamei lor, ritmul lor cardiac se normalizează, respiră mai regulat, aşa că nivelurile de oxigen din sânge creşte. Mai mult, ritmul de somn se îmbunătăţeşte, ceea ce duce la o creştere în greutate mai rapidă. Această metodă are un impact pozitiv şi asupra mamei, deoarece îi acordă timp să ţină şi să atingă copilul, ceea ce îi creşte încrederea în sine ca mamă.     

Mamele bebeluşilor prematuri care au supravieţuit le susţin pe noile mame de bebeluşi prematuri. Poate dura câteva săptămâni sau luni înainte ca mamele să se bucure pe deplin de petrecerea timpului în compania bebeluşilor lor sănătoşi, deoarece durează mult să se dezvolte. Diverse programe preventive pentru naşterea prematură se desfăşoară în lume şi medicina care avansează rapid ajută la salvarea veiţilor chiar şi a celor mai mici bebeluşi prematuri. 

  • Facebook
  • Twitter
  • Google
+10
  • Sănătatea femeilor
  • Ingrijirea bebelusilor
  • Nastere prematura
  • Nou-nascuti
  • Metoda cangurului

Articole pe aceeași temă

Trimite-ne opinia ta
Depresia după naştere: de ce apare şi cum o putem învinge
Depresia după naştere: de ce apare şi cum o putem învinge Depresia postnatală este o condiţie medicală care afectează până la 15% dintre femei în primul an de la naştere. Un dezechilibru poate apărea atât în cazul unui avort spontan, cât şi în cazul naşterii normale, a naşterii cu făt mort sau a adopţiei. +5 / 0 +5
Ce trebuie să ştiţi despre cezariană
Ce trebuie să ştiţi despre cezariană Cifre lansate recent indică faptul că rata operaţiilor de cezariană în Romania este între 19 şi 38 la sută, în funcţie de unde alegeţi să naşteţi copilul. Multe femei însărcinate se simt neliniştite gandindu-se la naşterea prin cezariană, aşa că citiţi despre informaţiile de bază şi motivele pentru care puteţi avea o... +6 / 0 +6
Este inseminarea artificială etică?
Este inseminarea artificială etică? Infertilitatea reprezintă o problemă majoră în lumea întreagă, afectând unul din şase cupluri. Aproximativ 10-15 procente din familii la nivel mondial nu pot avea copii. Un procent cuprins între 15 şi 20 din femei au probleme secundare de infertilitate şi nu mai pot rămâne însărcinate. Aceste cifre arată că multe cupluri la... +6 / -1 +5
Alăptatul la sân
Alăptatul la sân Alăptatul la sân este cea mai bună modalitate de a hrăni un nou-născut sau un bebeluş. Structura laptelui produs de fiecare mamă este unic şi se schimbă în funcţie de necesităţile bebeluşului. Alăptatul la sân continuă relaţia apropiată dintre mamă şi copil care a început în pântec. +4 / 0 +4
Hemoroizii după naştere – cum să-i înfrângeţi
Hemoroizii după naştere – cum să-i înfrângeţi Hemoroizii apar cu frecvenţă egală la bărbaţi şi femei. Totuşi, în comparaţie cu bărbaţii, femeile prezintă un risc mai ridicat de a avea hemoroizi din cauza sarcinii. De aceea, prevenţia hemoroizilor în timpul sarcinii şi disponibilitatea tratamentului sunt considerate preocupări importante pentru femeile însărcinate/mamele... +3 / -4 -1