Rahitismul: cauze, simptome şi măsuri preventive

Decembrie 17, 2014
  • Facebook
  • Twitter
  • Google
+15
Rahitismul: cauze, simptome şi măsuri preventive

Rahitismul a fost menţionat pentru prima dată în secolul al doilea î.Hr., dar a fost descris prima dată în detaliu în Anglia în secolul al 16-lea. Cauzele exacte ale bolii nu au fost identificate atunci, dar se ştia deja că rahitismul avea legătură cu lipsa expunerii la soare. Picturile medievale descriu deseori nou-născuţi cu simptome pronunţate de rahitism. Vitamina D a fost descoperită la începutul secolului nouăsprezece şi a revoluţionat tratamentul şi prevenţia rahitismului. Rahitismul este o boală ce afectează dezvoltarea oaselor copiilor. Apare de obicei în timpul creşterii rapide a oaselor şi a stadiilor de formare, de exemplu în primele 6-24 luni.

"Corpul este capabil să absoarbă calciul şi fosforul, dar are nevoie de vitamina D"Oasele copiilor cresc în mod constant şi au nevoie de anumite elemente nutritive pentru a sprijini acest proces. Vitamina D, calciul şi fosforul joacă un rol cheie. Corpul este capabil să absoarbă calciul şi fosforul, dar acest proces necesită vitamina D. În cazul de deficienţă de vitamina D, corpul începe să absoarbă calciul şi fosforul direct din oase, provocând astfel rahitismul.
Deficienţa de vitamina D apare când corpul nu obţine suficientă lumină solară sau dieta nu conţine o cantitate suficientă de elemente nutritive.

Pielea umană poate să producă vitamina D pe cont propriu, când este în contact direct cu lumea soarelui. S-a observat că rata de incidenţă a rahitismului a fost în creştere în ţările dezvoltate, întrucât copiii petrec din ce în ce mai mult timp în interior şi rareori ies afară în zilele noastre. Apoi folosirea loţiunilor de protecţie solară, care blochează producţia de vitamina D, se întâlneşte des. Vitamina D se găseşte deseori ca supliment în produse alimentare ca laptele, cerealele şi sucul. Absorbţia de vitamina D din alimente poate fi împiedicată şi de problemele cu rinichii sau de alte boli, cum ar fi boala celiacă, boala inflamatorie intestinală şi fibroza chistică. Copiii alăptaţi la piept au un risc mai mare de a se îmbolnăvi de rahitism, deoarece laptele de mamă nu conţine o cantitate suficient de mare de vitamina D. Copiilor li se recomandă să aibă cel puţin 10 micrograme de vitamina D în dieta zilnică. Unele mutaţii genetice, care împiedică rinichii să absoarbă mineralele, pot duce şi ele la rahitism. În acest caz, boala poate fi moştenită.

Conjunctivita in copilarie

"O gamă mare de medicamente creează iluzia că este o boală „obişnuită”, care poate fi tratată cu picături de ochi prescrise de un farmacist. Conjunctivita durează de obicei..."

Citeşte mai mult:
Conjunctivita în copilărie»

Rahitismul duce la oase moi şi slăbiciune, care provoacă deformarea oaselor sau chiar fracturi. Poate provoca durere de braţ, picior, pelvis şi coloană vertebrală, sensibilitate crescută şi crampe. Probleme dentare importante pot apărea, deoarece formarea dinţilor este întârziată, iar muşchii masticatori sunt slăbiţi, ceea ce duce la defecte de structură ale dinţilor – carii. Bolnavii de rahitism au diformităţi vizibile ale oaselor: picioare strâmbe, craniu asimetric sau neuniform, noduli la nivelul toracelui (rozariu rahitic), sternul împins înainte, diformităţi pelviene, diformităţi ale coloanei vertebrale (cocoaşă provocată de scolioză) şi glezne şi încheieturi ale braţelor vizibil îngroşate. Copiii bolnavi de rahitism sunt deseori mai scunzi decât copiii sănătoşi de aceeaşi vârstă. Tulburări de mers, curburi ale oaselor, dureri musculare şi slăbiciune apar în stadiile ulterioare ale dezvoltării copilului.

Fiecare familie ar trebui să fie conştientă de metodele de prevenire a rahitismului, deoarece boala poate avea consecinţe îngrozitoare mai târziu, iar tratamentul ulterior poate fi lung şi dureros. Cele trei măsuri principale de prevenţie sunt monitorizarea constantă a sănătăţii copilului, dieta adecvată şi suficientă expunere la soare. Părinţii ar trebui să monitorizeze constant sănătatea şi starea de bine a copiilor şi să contacteze un medic imediat ce observă orice semne ale rahitismului. O dietă echilibrată în acest caz include produse alimentare care conţin calciu şi vitamina D. Calciul se găseşte în produsele lactate, legumele verzi, fructele uscate, fasolea şi leguminoasele, de exemplu lintea. Vitamina D se găseşte în uleiul de peşte, ficat, ouă, margarină şi cerealele de la micul dejun. Dacă familia are o dietă specială, de exemplu o dietă vegetariană, este recomandat să se dea copiilor suplimente de vitamina D.

Totuşi, părinţii n-ar trebui să limiteze dieta copiilor, deoarece o creştere şi dezvoltare sănătoase necesită multe elemente nutritive, care pot fi obţinute numai din consumul unei varietăţi de alimente. Copiii ar trebui să petreacă cel puţin 10-15 minute în aer liber pe zi, de câteva ori pe săptămână primăvara şi vara. Aceasta ar trebui să dea posibilitatea corpului de a produce o cantitate suficientă de vitamina D. De asemenea, poate fi modalitate grozavă de a petrece timp alături de copil; puteţi plănui plimbări sau chiar să mergeţi într-o vacanţă de familie.

Citeşte şi:
5 mituri despre vaccinarea copiilor»

  • Facebook
  • Twitter
  • Google
+15
  • Sanatatea copiilor si boli
  • Boli Copii
  • Vitamina D
  • Cauze rahitism
  • Diformitati oase
  • Prevenirea autismului
  • Mutatii genetice

Articole pe aceeași temă

Trimite-ne opinia ta
3 pași simpli pentru ca micuțul tău să treacă mai ușor peste o răceală
3 pași simpli pentru ca micuțul tău să treacă mai ușor peste o răceală Sistemul imunitar al copiilor nu este la fel de bine dezvoltat ca cel al adulților, motiv pentru care ei sunt mai vulnerabili în fața virusurilor și a bacteriilor. Iar sezoanele reci sau cu umiditate ridicată contribuie la crearea unui mediu pentru dezvoltarea germenilor. Potrivit Kidshealth.org, copiii pot avea și câte opt răceli în...
Polipii nazali - ce pericole aduc?
Polipii nazali - ce pericole aduc? Polipii nazali provoacă deseori probleme printre copiii mici. Polipii nazali fac parte din sistemul imunitar, care ajută organismul să lupte cu infecţia. Ei sunt formaţi dintr-o masă de ţesut limfoid, ce se află deasupra amigdalelor, în spatele gurii. Polipii nazali, care încep să crească în copilăria timpurie, ajută în mod... +9 / -1 +8
Scolioza la copii: motiv de ingrijorare pentru părinte
Scolioza la copii: motiv de ingrijorare pentru părinte Potrivit statisticilor oficiale, 2-3 copii din fiecare 1.000 suferă de diformităţi ale coloanei vertebrale. Numărul poate părea mic, dar nivelul cazurilor de scolioză înregistrate în şcoli continuă să crească. Totuşi, acest lucru nu este surprinzător, deoarece rareori şcolile sunt dotate cu bănci adaptate înălţimii elevilor... +7 / 0 +7
Când cei mici se contaminează de vărsat de vânt
Când cei mici se contaminează de vărsat de vânt Contagios şi cu mâncărimi, vărsatul de vânt tinde să fie un pic mai greu de controlat decât alte boli. Copiii care au această boală nu rezistă de obicei impulsului de a se scărpina şi sunt ţinuţi izolaţi pentru a limita împrăştierea virusului. Cum s-a schimbat tratamentul pentru vărsat de vânt? Este verdele briliant folosit... +4 / 0 +4
Prima vizită la dentist...
Prima vizită la dentist... În conformitate cu Academia Europeană de Stomatologie Pediatrică prima vizită la dentist ar trebui să aibe loc o dată cu apariţia primilor dinţi de lapte deci , în jurul vârstei de 6 luni-1 an. În cadrul acestei vizite, medicul stomatolog pediatru va examina dezvoltarea dentară a copilului, va da sfaturi despre dietă şi regimul... +5 / -2 +3