Aţi dori să faceţi sport, dar vă dor genunchii după alergare?

Octombrie 9, 2014
  • Facebook
  • Twitter
  • Google
+1
Aţi dori să faceţi sport, dar vă dor genunchii după alergare?

„Genunchiul alergătorului” este termenul folosit de obicei pentru boala denumită sindrom patelofemural. Este caracterizat prin senzaţia de durere în faţa genunchiului, în jurul rotulei. Apare deseori la alergători, dar poate fi simţit de oricine face sport, în special acele sporturi care implică îndoirea repetată a genunchiului. Acest articol analizează cauzele genunchiului alergătorului şi dă nişte sfaturi pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor şi a vă permite să vă întoarceţi la practicarea sportului.

Cine suferă de genunchiul alergătorului?

Genunchiul alergătorului poate apărea la oricine, dar este mai des întâlnit la sportivi. Poate fi descris ca un accident provocat de suprasolicitare în urma unor activităţi ca alergarea, ciclismul, mersul şi a unor activităţi cu impact puternic, cum ar fi dansul.

"Odată ce cauza bolii este descoperită, este uşor de tratat în general"Ce este genunchiul alergătorului?

Genunchiul alergătorului este o stare dureroasă a genunchiului, care tinde să apară şi să dispară. Uneori, vă poate limita capacităţile destul de mult, iar suferindul poate să se găsească în situaţia de a nu mai putea face sport. Odată ce cauza bolii este descoperită, este uşor de tratat în general.

Am şi eu simptomele?

Dacă aveţi genunchiul alergătorului, puteţi manifesta oricare din simptomele de mai jos:

• Durerea în spatele şi în jurul rotulei, în special în zona în care rotula se întâlneşte cu osul coapsei.

• Durere când se flexează piciorul; când persoana merge, aleargă, se ghemuieşte, îngenunchează sau chiar stă jos pe perioade lungi de timp.

• Durere, care se agravează când urcaţi scările sau când coborâţi.

• Umflătură în jurul articulaţiei genunchiului.

Ce provoacă genunchiul alergătorului?

Genunchiul alergătorului este cel mai adesea provocat de factori ce au legătură cu alte părţi ale piciorului sau ale labei piciorului.

Despre alergare

"„Dacă v-ar plăcea să fiţi puternic, atrăgător şi inteligent – practicaţi alergatul” scrie într-o carte. Dar alergatul este eficient? Dacă este aşa, ce trebuie să ştim despre acesta?"

Citește mai mult:
Ce trebuie să ştim despre alergat?»

• Dacă aţi început să vă antrenaţi din nou după o perioadă de inactivitate şi nu v-aţi construit rezistenţa treptat, aceasta poate provoca dureri de genunchi.

• Dacă aveţi probleme de aliniere a genunchiului, încheietura poate să nu alunece uşor şi se poate freca de o parte a genunchiului, provocând dureri. Alinierea deficitară poate fi rezultatul unui dezechilibru muscular în picior, din cauza unei probleme cu încheietura şoldului sau a labei piciorului. Persoanele cu probleme de aliniere a genunchiului, care practică sportul, au o probabilitate crescută de a descoperi că îşi rănesc genunchii în mod repetat. Ei vor trebui să-şi rezolve întâi problemele cu alinierea înainte să se poată bucura de sport din nou.

• Accidentare directă a genunchiului – o cădere sau o lovitură la genunchi.

• Slăbiciunea muşchilor piciorului poate duce la apariţia genunchiului alergătorului. Muşchii slabi nu pot amortiza efortul suplimentar produs de sport şi, prin urmare, încheieturile tind să preia tensiunea. Pot exista multe motive pentru slăbiciunea musculară a picioarelor, de exemplu, degenerarea articulaţiei şoldului, din cauza sindromului impingementului şoldului sau o sfâşiere în încheietura şoldului.

• Platfusul – persoanele cu platfus (cunoscută şi ca pronaţie) pot avea probleme de aliniere a piciorului, care, la fel ca dezechilibrul muscular, pot plasa un efort suplimentar asupra încheieturii genunchiului.

Cum se diagnostichează genunchiul alergătorului?

Medicul dumneavoastră vă va pune întrebări despre simptomele dumneavoastră şi vă va examina genunchiul. Radiografiile şi scanările nu ajută la diagnosticarea genunchiului alergătorului şi sunt rareori puse la dispoziţie, cu excepţia cazului în care medicul dumneavoastră bănuieşte că suferiţi de o altă afecţiune a genunchiului.

Cum se tratează genunchiul alergătorului?

Vestea bună este că durerea de genunchi uşoară până la moderată, după alergare, ar trebui să dispară de la sine, dacă se odihneşte genunchiul. Ţineţi minte OPPR, acronimul pentru accelerarea procesului de vindecare pentru toate accidentările muşchilor şi încheieturilor:

Odihniţi genunchiul.

Puneţi gheaţă pe genunchi – folosiţi un pachet de gheaţă pentru 15 minute, de 3-4 ori pe zi, timp de 4 zile sau până când umflătura cedează.

Puneţi un bandaj cu compresă pe genunchi – acesta se poate achiziţiona de la farmacie.

Ridicaţi genunchiul – pe o pernă, atunci când sunteţi aşezat pe canapea sau în pat.

În plus, puteţi descoperi că şi medicamentele anti-inflamatorii fără reţetă sunt utile, iar întinderea muşchilor încordaţi ai coapsei sau a tendoanelor de la genunchi înainte şi după efectuarea de exerciţii fizice ajută.

Cazurile severe de genunchiul alergătorului pot necesita o intervenţie chirurgicală minoră, efectuată de obicei cu ajutorul artroscopiei.

Dacă de fiecare dată când încercaţi din nou să faceţi sport, vă doare genunchiul, s-ar putea să aveţi nevoie de tratament pe termen lung, pentru a rezolva dezechilibrul muscular al piciorului sau problemele cu încheieturile. Medicul vă poate trimite la fizioterapie şi la antrenamente de fortificare a muşchilor sau poate face investigaţii mai amănunţite. Majoritatea persoanelor se recuperează cu fizioterapie, deşi s-ar putea să fie necesar să se reducă activităţile sportive viguroase timp de 4-6 săptămâni.

Cum să evit durerea la genunchi când reiau activităţile sportive după o pauză lungă?

• Progresaţi treptat – măriţi distanţa cu 10% pe săptămână şi creşteţi cu grijă distanţele la urcare şi la coborâre.

• Nu uitaţi de exerciţiile de stretching înainte şi după sport.

• Investiţi în încălţăminte adecvată – încălţămintea bună, construită pentru tipul dumneavoastră de picioare, va ajuta în cele din urmă la distribuţia forţelor care vă afectează genunchiul.

• Merită cercetată folosirea unor pantofi speciali pentru a corecta platfusul. Ca alternativă, fizioterapeutul dumneavoastră vă poate recomanda exerciţii ca să vă ajute să vă întăriţi arcada labei piciorului.

• Unii alergători recomandă folosirea unor pantofi de alergare, cu talpă foarte subţire şi cu degete, care dau senzaţia că alergaţi desculţ („barefoot running shoes”). Dacă îi folosiţi, este important să-i purtaţi pe o durată de 12 săptămâni şi numai pentru plimbare în primele săptămâni.

• Când alegeţi ruta de alergare, gândiţi-vă la şi la suprafaţă – suprafeţele dure amortizează mai puţine şocuri, aşa că merită să luaţi în considerare alergatul pe iarbă în primele săptămâni.

• Încercaţi să ţineţi greutatea sub control – greutatea în exces vă pot solicita încheieturile şi provoca dureri de genunchi, aşa că încercaţi să ţineţi greutatea sub control prin menţinerea unei diete sănătoase.

Citește și:
10 sfaturi pentru evitarea accidentărilor sportive»

  • Facebook
  • Twitter
  • Google
+1
  • Stil de viata sanatos
  • Stil de viata echilibrat
  • Complexe Sportive
  • Articole Sportive
  • Accesorii Sportive
  • Sali Sport
  • Evitarea accidentarilor
  • Sport fara accidentari

Articole pe aceeași temă

Trimite-ne opinia ta
De ce este bine să faci mișcare după masă
De ce este bine să faci mișcare după masă Mesele copioase de sărbători te înspăimântă deoarece există riscul să te confrunți cu indigestii alimentare, senzația de greu sau de balonare? Iată cele mai bune exerciții ce îți vor fi de un real folos. 1 +3 / 0 +3
Introducere în yoga
Introducere în yoga Chiar dacă unii o consideră o disciplină ce trebuie asimilată cu maximă seriozitate, yoga este doar o practică Indiana foarte veche ce poate fi caracterizată prin meditaţie îmbinată cu exerciţiul fizic. Practicanţii de yoga spun că şi-au îmbunătăţit flexibilitatea, au uitat de stres şi au simţit îmbunatăţiri ale stării de... +8 / 0 +8
Programul de exerciţii McKenzie pentru tratarea durerii spatelui inferior
Programul de exerciţii McKenzie pentru tratarea durerii spatelui inferior Conform diferitelor studii clinice, 80% din populaţie are dureri ale spatelui inferior cel puţin o dată în viaţă. În majoritatea cazurilor, durerea dispare în decurs de 2-4 săptămâni fără nici un tratament. Pe de altă parte, durerea de spate revine în termen de un an la 60-80% dintre pacienţi. +8 / -3 +5
Crampele musculare – învață cum să scapi ușor de ele
Crampele musculare – învață cum să scapi ușor de ele Tuturor ni s-a întâmplat să fim chinuiţi de nedoritele şi dureroasele crampe musculare. Această problemă care nu provoacă decât disconfort poate fi rezolvată cu ajutorul unor metode foarte simple: căldura sau masajul. +2 / 0 +2